vineri, 20 februarie 2009
Felix, dispus la demisie
iderul PC, Dan Voiculescu, a afirmat, ieri, ca daca ar primi verdictul de colaborator cu fosta Securitate ar proceda ca Mona Musca, adica si-ar da demisia din Parlament. El a facut aceasta declaratie in replica la decizia Monei Musca, spunand ca va demisiona "in mod categoric" din Legislativ daca instanta va hotari prin verdict definitiv ca a colaborat cu fosta Securitate ca politie politica. Intrebat daca va lua o decizie asemanatoare celei anuntate de deputatul Mona Musca dupa ce instanta a decis definitiv ca a colaborat cu fosta Securitate ca politie politica, Voiculescu a raspuns: "Definitiv da. Obligatoriu". Senatorul PC a mai spus ca va demisiona din functia de senator doar in cazul unui verdict definitiv al instantei, intrucat altfel nu are nici un motiv sa faca acest gest. Dan Voiculescu a facut aceste declaratii in preambulul sedintei Comisiei parlamentare de ancheta privind suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu.
Moldova acuza "asimilarea fortata" practicata de Romania prin intermediul cetateniei
Guvernul Republicii Moldova face apel la sprijinul partenerilor sai europeni si internationali pentru a influenta readucerea intereselor Romaniei in albia fireasca a relatiilor de buna vecinatate, se arata intr-o declaratie a executivului de la Chisinau, citata de BASA-press.
Apelul a fost lansat ca reactie fata de "gravitatea situatiei create de actiunile autoritatilor romane", precizeaza declaratia.Guvernul califica drept inadmisibil "modul speculativ in care situatia specifica a Republicii Moldova, creata dupa ultima extindere a UE, este utilizata de Romania".
Executivul de la Chisinau a explicat ca o dovada in acest sens o constituie declaratiile recente ale presedintelui Basescu "referitoare la cele 800.000 de cereri de acordare a cetateniei romane, depuse de moldoveni, si asa-numita obligatie a Romaniei de a crea la Chisinau un Centru de Acordare a Vizelor pentru statele UE".
Chisinaul acuza Bucurestiul de "comportament duplicitar" si "atitudini false" in ceea ce priveste "inventarea artificiala a problemei cetateniei romane pentru cetatenii Republicii Moldova" si a "pretentiei Romaniei de a-si asuma rolul crearii, la Chisinau, a Centrului European Comun pentru Eliberarea Vizelor". De altfel, Romania este acuzata ca ar tergiversa procedurile de creare la Chisinau a Centrului Comun de Eliberare a Vizelor pentru UE.
Chisinaul incrimineaza "adevaratele intentii" ale statului vecin
"Mai nou, atribuirea de catre autoritatile romane, in persoana presedintelui Romaniei, a Centrului pe care insista sa creeze, in pofida deciziei adoptate deja de UE, competenta de inregistrare si procesare rapida a dosarelor de acordare a cetateniei romane, cand de fapt functia exclusiva a Centrului este cea de perfectare a vizelor, este o sfidare nu doar a eforturilor depuse de autoritatile Republicii Moldova pentru facilitarea si, in perspectiva, pentru liberalizarea regimului de vize, ci si a deciziilor statelor membre UE", se arata in declaratia citata.
"In aceste conditii, lipsa de vointa a autoritatilor romane de a semna, cu Republica Moldova, Tratatul politic de baza si Tratatul privind frontiera nu poate fi interpretata decat drept o confirmare a adevaratelor intentii pe care le urmareste conducerea statului vecin."
Razboi deschis cu Traian Basescu
Presedintele Traian Basescu a declarat, pe 28 februarie, la Palatul Cotroceni, ca a rugat guvernul sa ia in considerare posibilitatea emiterii unei ordonante pentru simplificarea majora a conditiilor de acordare a cetateniei romane pentru etnicii romani cetateni ai altor tari.
Basescu a cerut, de asemenea, guvernului ca, in cel mai scurt timp, sa adopte Legea cetateniei, care sa permita acordarea rapida a cetateniei romane pentru cetatenii Republicii Moldova.
REACTII
"Scopul este stricarea definitiva a relatiilor cu Romania"
Oleg Serebrian, deputat, liderul Partidului Social Liberal: "Romania este singurul sustinator real al Republicii Moldova in UE la ora actuala."Serafim Urechean, presedintele Aliantei "Moldova Noastra" (a doua fractiune parlamentara ca marime dupa numarul de deputati): "Guvernul nu are ce sa se amestece in faptul ca cetatenii Republicii Moldova solicita redobandirea cetateniei romane. Atacurile impotriva Romaniei, mai ales in ultimul timp
, sunt primejdioase."
Anatol Petrencu, presedintele Miscarii "Actiunea Europeana": "Este vorba totusi despre o criza cu care se confrunta actuala guvernare de la Chisinau. E vorba despre o criza accentuata de apropierea alegerilor locale. Intotdeauna, in situatiile cand nu ai rezultate pozitive in domeniile economic, social, in domeniul politicii externe, dai vina pe vecin. Actuala guvernare a Republicii Moldova este romanofoba prin definitie."
Mariana Durlesteanu, studenta la Universitatea de Stat: "Scopul este stricarea definitiva a relatiilor cu Romania. "Veaceslav Balan, constructor, 41 de ani: "Asa le trebuie romanilor! De ce se baga peste noi? Ne descurcam si fara ei. Din ‘40 si pana acum n-am murit de foame. N-om muri nici de-acum incolo. Poate si vorbim aceeasi limba, dar noi suntem moldoveni." (Raisa Lozinschi)
Apelul a fost lansat ca reactie fata de "gravitatea situatiei create de actiunile autoritatilor romane", precizeaza declaratia.Guvernul califica drept inadmisibil "modul speculativ in care situatia specifica a Republicii Moldova, creata dupa ultima extindere a UE, este utilizata de Romania".
Executivul de la Chisinau a explicat ca o dovada in acest sens o constituie declaratiile recente ale presedintelui Basescu "referitoare la cele 800.000 de cereri de acordare a cetateniei romane, depuse de moldoveni, si asa-numita obligatie a Romaniei de a crea la Chisinau un Centru de Acordare a Vizelor pentru statele UE".
Chisinaul acuza Bucurestiul de "comportament duplicitar" si "atitudini false" in ceea ce priveste "inventarea artificiala a problemei cetateniei romane pentru cetatenii Republicii Moldova" si a "pretentiei Romaniei de a-si asuma rolul crearii, la Chisinau, a Centrului European Comun pentru Eliberarea Vizelor". De altfel, Romania este acuzata ca ar tergiversa procedurile de creare la Chisinau a Centrului Comun de Eliberare a Vizelor pentru UE.
Chisinaul incrimineaza "adevaratele intentii" ale statului vecin
"Mai nou, atribuirea de catre autoritatile romane, in persoana presedintelui Romaniei, a Centrului pe care insista sa creeze, in pofida deciziei adoptate deja de UE, competenta de inregistrare si procesare rapida a dosarelor de acordare a cetateniei romane, cand de fapt functia exclusiva a Centrului este cea de perfectare a vizelor, este o sfidare nu doar a eforturilor depuse de autoritatile Republicii Moldova pentru facilitarea si, in perspectiva, pentru liberalizarea regimului de vize, ci si a deciziilor statelor membre UE", se arata in declaratia citata.
"In aceste conditii, lipsa de vointa a autoritatilor romane de a semna, cu Republica Moldova, Tratatul politic de baza si Tratatul privind frontiera nu poate fi interpretata decat drept o confirmare a adevaratelor intentii pe care le urmareste conducerea statului vecin."
Razboi deschis cu Traian Basescu
Presedintele Traian Basescu a declarat, pe 28 februarie, la Palatul Cotroceni, ca a rugat guvernul sa ia in considerare posibilitatea emiterii unei ordonante pentru simplificarea majora a conditiilor de acordare a cetateniei romane pentru etnicii romani cetateni ai altor tari.
Basescu a cerut, de asemenea, guvernului ca, in cel mai scurt timp, sa adopte Legea cetateniei, care sa permita acordarea rapida a cetateniei romane pentru cetatenii Republicii Moldova.
REACTII
"Scopul este stricarea definitiva a relatiilor cu Romania"
Oleg Serebrian, deputat, liderul Partidului Social Liberal: "Romania este singurul sustinator real al Republicii Moldova in UE la ora actuala."Serafim Urechean, presedintele Aliantei "Moldova Noastra" (a doua fractiune parlamentara ca marime dupa numarul de deputati): "Guvernul nu are ce sa se amestece in faptul ca cetatenii Republicii Moldova solicita redobandirea cetateniei romane. Atacurile impotriva Romaniei, mai ales in ultimul timp
, sunt primejdioase."
Anatol Petrencu, presedintele Miscarii "Actiunea Europeana": "Este vorba totusi despre o criza cu care se confrunta actuala guvernare de la Chisinau. E vorba despre o criza accentuata de apropierea alegerilor locale. Intotdeauna, in situatiile cand nu ai rezultate pozitive in domeniile economic, social, in domeniul politicii externe, dai vina pe vecin. Actuala guvernare a Republicii Moldova este romanofoba prin definitie."
Mariana Durlesteanu, studenta la Universitatea de Stat: "Scopul este stricarea definitiva a relatiilor cu Romania. "Veaceslav Balan, constructor, 41 de ani: "Asa le trebuie romanilor! De ce se baga peste noi? Ne descurcam si fara ei. Din ‘40 si pana acum n-am murit de foame. N-om muri nici de-acum incolo. Poate si vorbim aceeasi limba, dar noi suntem moldoveni." (Raisa Lozinschi)
Băsescu mai aşteaptă o lună cu referendumul
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, ieri, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, că, în circa o lună, va decide dacă va organiza sau nu un referendum asupra introducerii votului uninominal. „Dacă voi constata că lucrurile nu se desfăşoară într-un grafic care să dea certitudinea adoptării acestei legi până la sfârşitul sesiunii parlamentare, cu certitudine voi declanşa procedurile de organizare a referendumului", a avertizat şeful statului. El a spus că, la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, va „evalua evoluţiile" din comisia parlamentară care discută codul electoral. În acest scop, Băsescu a anunţat că va avea o nouă rundă de consultări cu formaţiunile politice. Potrivit şefului statului, toate partidele care au venit la Cotroceni în ultimele două zile „îşi asumă responsabilitatea realizării unei legi electorale care să introducă votul uninominal". „Niciun partid nu vizează diminuarea şanselor de participare la viaţa parlamentară a minorităţilor", a mai declarat Băsescu. El a spus că i s-a părut „extrem de interesantă" propunerea unui partid – pe care nu l-a nominalizat – care doreşte ca senatorii să fie aleşi prin vot uninominal, în două tururi de scrutin, după acelaşi sistem ca primarii. În ceea ce priveşte deputaţii, un număr egal cu cel al senatorilor ar urma să fie ales tot prin vot uninominal, iar restul prin redistribuirea voturilor. Băsescu a arătat că noul sistem electoral trebuie adoptat până la sfârşitul sesiunii parlamentare.
Consens asupra votului uninominal
La consultările de la Palatul Cotroceni au participat toate partidele parlamentare, mai puţin PRM. Liberalii, conservatorii şi PSD şi-au arătat neîncrederea în aceste discuţii, trimiţând la Cotroceni delegaţii din care a lipsit preşedintele partidului. După negocieri, toate formaţiunile, mai puţin UDMR, au declarat că susţin introducerea sistemului de vot uninominal. Reprezentanţii minorităţii maghiare nu au mai fost însă atât de vehemenţi împotriva acestui sistem de vot, sugerând că îl vor accepta dacă se găseşte o soluţie care să nu ducă la diminuarea prezenţei UDMR în parlament.
Consens asupra votului uninominal
La consultările de la Palatul Cotroceni au participat toate partidele parlamentare, mai puţin PRM. Liberalii, conservatorii şi PSD şi-au arătat neîncrederea în aceste discuţii, trimiţând la Cotroceni delegaţii din care a lipsit preşedintele partidului. După negocieri, toate formaţiunile, mai puţin UDMR, au declarat că susţin introducerea sistemului de vot uninominal. Reprezentanţii minorităţii maghiare nu au mai fost însă atât de vehemenţi împotriva acestui sistem de vot, sugerând că îl vor accepta dacă se găseşte o soluţie care să nu ducă la diminuarea prezenţei UDMR în parlament.
Avansul la credite va scadea, dar dobanzile ar putea creste
Avansul cerut de banci clientilor persoane fizice pentru credite ar putea scadea la 10-15% ca urmare a relaxarii restrictiilor impuse de banca centrala, dar dobanzile ar putea creste, considera directorul general al Bancii Transilvania, Robert Rekkers. Un avans mai mic poate presupune o dobanda mai mare, a afirmat, ieri, Rekkers, intr-o conferinta de presa. Rekkers crede ca banca centrala ar putea aproba, in urmatoarea luna, normele propuse de banci in privinta acordarii de credite. Banca Transilvania nu a stabilit inca foarte clar masurile privind relaxarea conditiilor de creditare, dar este probabila o majorare a gradului de indatorare pentru anumite categorii de clienti, a mai spus oficialul Bancii Transilvania.
"Banca Transilvania nu va avea nici o abordare extraordinar de prudenta, dar nici una extraordinar de agresiva", a explicat Rekkers. Reamintim ca, saptamana trecuta, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis sa elimine obligativitatea avansului pentru creditele acordate populatiei, care se situa la 25% din suma imprumutata in cazul celor ipotecare si la 30% pentru creditele de consum, precum si valoarea maxima a gradului de indatorare a persoanelor fizice. Fiecare banca va stabili norme interne de expunere fata de clientii persoane fizice, care vor fi aprobate de Directia Supraveghere a bancii centrale, in functie de profilul de risc al fiecarei institutii de credit.
"Banca Transilvania nu va avea nici o abordare extraordinar de prudenta, dar nici una extraordinar de agresiva", a explicat Rekkers. Reamintim ca, saptamana trecuta, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis sa elimine obligativitatea avansului pentru creditele acordate populatiei, care se situa la 25% din suma imprumutata in cazul celor ipotecare si la 30% pentru creditele de consum, precum si valoarea maxima a gradului de indatorare a persoanelor fizice. Fiecare banca va stabili norme interne de expunere fata de clientii persoane fizice, care vor fi aprobate de Directia Supraveghere a bancii centrale, in functie de profilul de risc al fiecarei institutii de credit.
Ford vrea Daewoo pentru extindere
Constructorul american Ford ar putea prelua fosta uzina Daewoo de la Craiova, concomitent cu extinderea capacitatilor de productie din Rusia, pentru acoperirea cererii in crestere accelerata in Europa de Est, a declarat directorul operational pentru Europa, John Fleming, citat de Reuters.
Expansiunea pe pietele europene, unde compania a anticipat ca va obtine profit, in 2007, pentru al patrulea an consecutiv, contrasteaza cu rezultatele din America de Nord, unde au fost inchise unitati de productie.
Expansiunea pe pietele europene, unde compania a anticipat ca va obtine profit, in 2007, pentru al patrulea an consecutiv, contrasteaza cu rezultatele din America de Nord, unde au fost inchise unitati de productie.
Statul a pierdut o bătălie în "războiul cimentului"
Justiţia a anulat amenda de 9 milioane de euro primită în 2005 de Carpatcement pentru constituirea unui cartel, împreună cu ceilalţi doi mari jucători din piaţă
Carpatcement, unul dintre cei trei mari producători de ciment din România care a fost amendat în 2005 de către Consiliul Concurenţei cu aproximativ 9 milioane de euro, a obţinut câştig de cauză în justiţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat luni amenda pe care Carpatcement a primit-o în 2005, pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei. Deşi au contestat la acel moment decizia Consiliului Concurenţei, celelalte două companii amendate, Holcim şi Lafarge, nu au apelat la justiţie.
"Este un act de normalitate faptul că justiţia a avut curajul să declare nevinovăţia firmei noastre", a declarat, ieri, directorul general al Carpatcement, Mihai Rohan.
Potrivit acestuia, compania se va adresa Ministerului Finanţelor Publice în vederea înapoierii sumei plătite în 2005, neexcluzând însă nici varianta unei compensări a acesteia cu viitoare impozite şi taxe pe care Carpatcement trebuie să le achite către bugetul statului. Directorul companiei estimează că datoria statului de 9 milioane s-ar putea "stinge" astfel în aproximativ un an de zile. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este, potrivit acestuia, irevocabilă şi executorie, şi vizează doar Carpatcement, nu şi celelalte două companii sancţionate, Lafarge şi Holcim.
Lafarge şi Holcim stau cuminţi
Contactaţi telefonic, ceilalţi producători de ciment sancţionaţi fie îşi păstrează poziţia de la acea vreme, fie aşteaptă o informare oficială privind anularea amenzii primite de Carpatcement. "Nu putem să ne exprimăm punctul de vedere asupra acestui subiect, atât timp
cât un material oficial nu a fost trimis", a precizat Luminiţa Oprea, director de comunicare la Holcim România. Lafarge însă îşi păstrează aceeaşi poziţie din 2005, respectiv renunţarea la apelul în justiţie împotriva deciziei Consiliului Concurenţei.
Amenzi totale de 27 milioane de euro
Consiliul Concurenţei a sancţionat, în mai 2005, principalii producători de ciment din România - Lafarge, Holcim şi Carpatcement - cu amenzi totale de 27 milioane de euro. Motivul instituţiei a fost constituirea de către cele trei companii a unui cartel pentru stabilirea ilegală a preţurilor. Deşi au reacţionat şi au contestat decizia, producătorii au achitat, ulterior, amenzile, respectiv 313,2 miliarde lei vechi - Carpatcement, 290 miliarde lei vechi - Holcim (n.r. - la care s-au mai adăugat 1,4 milioane euro pentru încălcarea unei decizii a CC) şi 377,2 miliarde de lei vechi în cazul Lafarge. În iunie 2005, Carpatcement a solicitat în instanţă anularea deciziei Consiliului Concurenţei.
Investigaţia a fost declanşată din martie 2001, pornind de la constatarea că, începând cu decembrie 2000, a avut loc o "creştere substanţială şi simultană a preţurilor practicate de producătorii de ciment din România". Cei trei producători, având fiecare trei fabrici răspândite în ţară, îşi împart practic câte o treime din piaţă. Consiliul Concurenţei identifica Lafarge Romcim ca fiind iniţiatorul practicii de stabilire concertată a preţurilor. Holcim era prins cu o notă semnată de directorul de ţară, în care se spunea că trebuie urmat cu foarte mare atenţie Lafarge Romcim în ce priveşte reducerea discounturilor. Dar şi Carpatcement dădea indicii despre înţelegerea anticoncurenţială: până în 2002, oligopolul pieţei cimentului ( o piaţă cu puţini competitori) era spart de fabrica de la Fieni. Aceasta chiar a avut preţuri cu 30% mai mici decât cei trei mari producători. Dar, "această nealiniere" este eliminată la sfârşitul anului 2002, când fabrica de la Fieni este cumpărată de HeidelbergCement (Carpatcement)", notează Consiliul Concurenţei.
Afacerile producătorilor au crescut "beton"
Amenda Consiliului Concurenţei şi faptul că au fost arătate public cu degetul nu a impresionat oligopoliştii cimentului. La sfârşitul anului trecut, ministrul lucrărilor publice, Laszlo Borbely, era revoltat de faptul că producătorii au profitat de boom-ul construcţiilor şi au majorat anormal preţurile cu 15%-20%". În completare, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, venea cu exemplul constructorilor care au ajuns să importe ciment din Turcia, pentru că este mai ieftin. În mod natural
, preţurile în creştere au cimentat afacerile producătorilor. Spre exemplu, anul trecut, cifra de afaceri a Carpatcement a crescut cu 40% faţă de 2005.
Berinde a demisionat
Ieri, în momentul în care Carpatcement anunţa decizia favorabilă obţinută în justiţie, de la Consiliul Concurenţei a venit un anunţ surprinzător – preşedintele Mihai Berinde a demisionat în urmă cu 30 de zile. "Demisia nu are nicio legătură cu decizia din cazul Carpatcement. Oricum, Consiliul va face recurs. Hotărârea instanţei nu trebuie văzută ca pe un eşec al Consiliului", a declarat, pentru Adevărul, demisionarul. El a refuzat să dea orice altă explicaţie referitoare la gestul său. Acesta a lăsat însă să se înţeleagă că motivul sunt atacurile din ultimii ani asupra sa, fiind perceput ca un om al fostei puteri. Mihai Berinde a fost numit în funcţie, în martie 2004, de către preşedintele Ion Iliescu. "Mandatul meu a fost rezolvarea problemelor de concurenţă, în vederea aderării la UE la 1 ianuarie 2007. Mi-am îndeplinit obiectivul şi cred că de-acum e momentul unei schimbări", a mai precizat Berinde. Acesta şi-a depus demisia la preşedintele Băsescu, "pentru că tot de preşedinţie am fost numit", informându-l şi pe premierul Tăriceanu. Oficialităţile europene nu fuseseră până ieri înştiinţate de decizia preşedintelui CC. "Mâine urmează să stabilim cine va fi preşedintele interimar", a declarat, pentru Adevărul, vicepreşedintele instituţiei, Constantin Ciutacu.
Carpatcement, unul dintre cei trei mari producători de ciment din România care a fost amendat în 2005 de către Consiliul Concurenţei cu aproximativ 9 milioane de euro, a obţinut câştig de cauză în justiţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat luni amenda pe care Carpatcement a primit-o în 2005, pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei. Deşi au contestat la acel moment decizia Consiliului Concurenţei, celelalte două companii amendate, Holcim şi Lafarge, nu au apelat la justiţie.
"Este un act de normalitate faptul că justiţia a avut curajul să declare nevinovăţia firmei noastre", a declarat, ieri, directorul general al Carpatcement, Mihai Rohan.
Potrivit acestuia, compania se va adresa Ministerului Finanţelor Publice în vederea înapoierii sumei plătite în 2005, neexcluzând însă nici varianta unei compensări a acesteia cu viitoare impozite şi taxe pe care Carpatcement trebuie să le achite către bugetul statului. Directorul companiei estimează că datoria statului de 9 milioane s-ar putea "stinge" astfel în aproximativ un an de zile. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este, potrivit acestuia, irevocabilă şi executorie, şi vizează doar Carpatcement, nu şi celelalte două companii sancţionate, Lafarge şi Holcim.
Lafarge şi Holcim stau cuminţi
Contactaţi telefonic, ceilalţi producători de ciment sancţionaţi fie îşi păstrează poziţia de la acea vreme, fie aşteaptă o informare oficială privind anularea amenzii primite de Carpatcement. "Nu putem să ne exprimăm punctul de vedere asupra acestui subiect, atât timp
cât un material oficial nu a fost trimis", a precizat Luminiţa Oprea, director de comunicare la Holcim România. Lafarge însă îşi păstrează aceeaşi poziţie din 2005, respectiv renunţarea la apelul în justiţie împotriva deciziei Consiliului Concurenţei.
Amenzi totale de 27 milioane de euro
Consiliul Concurenţei a sancţionat, în mai 2005, principalii producători de ciment din România - Lafarge, Holcim şi Carpatcement - cu amenzi totale de 27 milioane de euro. Motivul instituţiei a fost constituirea de către cele trei companii a unui cartel pentru stabilirea ilegală a preţurilor. Deşi au reacţionat şi au contestat decizia, producătorii au achitat, ulterior, amenzile, respectiv 313,2 miliarde lei vechi - Carpatcement, 290 miliarde lei vechi - Holcim (n.r. - la care s-au mai adăugat 1,4 milioane euro pentru încălcarea unei decizii a CC) şi 377,2 miliarde de lei vechi în cazul Lafarge. În iunie 2005, Carpatcement a solicitat în instanţă anularea deciziei Consiliului Concurenţei.
Investigaţia a fost declanşată din martie 2001, pornind de la constatarea că, începând cu decembrie 2000, a avut loc o "creştere substanţială şi simultană a preţurilor practicate de producătorii de ciment din România". Cei trei producători, având fiecare trei fabrici răspândite în ţară, îşi împart practic câte o treime din piaţă. Consiliul Concurenţei identifica Lafarge Romcim ca fiind iniţiatorul practicii de stabilire concertată a preţurilor. Holcim era prins cu o notă semnată de directorul de ţară, în care se spunea că trebuie urmat cu foarte mare atenţie Lafarge Romcim în ce priveşte reducerea discounturilor. Dar şi Carpatcement dădea indicii despre înţelegerea anticoncurenţială: până în 2002, oligopolul pieţei cimentului ( o piaţă cu puţini competitori) era spart de fabrica de la Fieni. Aceasta chiar a avut preţuri cu 30% mai mici decât cei trei mari producători. Dar, "această nealiniere" este eliminată la sfârşitul anului 2002, când fabrica de la Fieni este cumpărată de HeidelbergCement (Carpatcement)", notează Consiliul Concurenţei.
Afacerile producătorilor au crescut "beton"
Amenda Consiliului Concurenţei şi faptul că au fost arătate public cu degetul nu a impresionat oligopoliştii cimentului. La sfârşitul anului trecut, ministrul lucrărilor publice, Laszlo Borbely, era revoltat de faptul că producătorii au profitat de boom-ul construcţiilor şi au majorat anormal preţurile cu 15%-20%". În completare, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, venea cu exemplul constructorilor care au ajuns să importe ciment din Turcia, pentru că este mai ieftin. În mod natural
, preţurile în creştere au cimentat afacerile producătorilor. Spre exemplu, anul trecut, cifra de afaceri a Carpatcement a crescut cu 40% faţă de 2005.
Berinde a demisionat
Ieri, în momentul în care Carpatcement anunţa decizia favorabilă obţinută în justiţie, de la Consiliul Concurenţei a venit un anunţ surprinzător – preşedintele Mihai Berinde a demisionat în urmă cu 30 de zile. "Demisia nu are nicio legătură cu decizia din cazul Carpatcement. Oricum, Consiliul va face recurs. Hotărârea instanţei nu trebuie văzută ca pe un eşec al Consiliului", a declarat, pentru Adevărul, demisionarul. El a refuzat să dea orice altă explicaţie referitoare la gestul său. Acesta a lăsat însă să se înţeleagă că motivul sunt atacurile din ultimii ani asupra sa, fiind perceput ca un om al fostei puteri. Mihai Berinde a fost numit în funcţie, în martie 2004, de către preşedintele Ion Iliescu. "Mandatul meu a fost rezolvarea problemelor de concurenţă, în vederea aderării la UE la 1 ianuarie 2007. Mi-am îndeplinit obiectivul şi cred că de-acum e momentul unei schimbări", a mai precizat Berinde. Acesta şi-a depus demisia la preşedintele Băsescu, "pentru că tot de preşedinţie am fost numit", informându-l şi pe premierul Tăriceanu. Oficialităţile europene nu fuseseră până ieri înştiinţate de decizia preşedintelui CC. "Mâine urmează să stabilim cine va fi preşedintele interimar", a declarat, pentru Adevărul, vicepreşedintele instituţiei, Constantin Ciutacu.
Caracatita sistemului energetic s-a nascut in Elvetia
Afacerile firmei Sulzer in Romania, devenita apoi VA Tech, s-au derulat sub obladuirea directa a cinci guverne. Retehnologizarea complexului energetic de la Portile de Fier I si II este cea mai complexa operatiune de acaparare a sistemului energetic pusa la cale in birourile
din Elvetia. Portile de Fier sunt doar varful aisbergului la construirea caruia statul roman a pompat si pompeaza sume imense de bani.
Ministrul economiei, Varujan Vosganian, a anuntat ca saptamana aceasta va declansa un control la Portile de Fier I si II, privind efectuarea lucrarilor de retehnologizare si modernizare efectuate de firma VA Tech. Inainte ca ministrul sa-si arate bunele intentii, prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu a tinut sa precizeze ca decizia de a incredinta lucrarile de retehnologizare firmei amintite nu-i apartine lui, ci guvernului de la vremea respectiva, din care cu onor facea parte si domnia sa, in calitate de ministru al industriilor. Comunicatul Guvernului de saptamana trecuta mai precizeaza ca „intelegerea a fost incheiata in conditii avantajoase pentru statul roman“, iar oferta firmei Sulzer (ulterior VA Tech) a fost cea mai performanta din punct de vedere economic si financiar. Pai, daca-i asa, la ce mai e nevoie de un control?
Raspunsul il putem regasi intr-una dintre legile lui Murphy: „Un politician onest este acela care, dupa ce a fost cumparat, ramane cumparat“. Afirmatie grava, desigur. Luand insa la puricat intreaga istorie a retehnologizarilor din sistemul energetic romanesc, vom demonstra ca un control asupra afacerilor Sulzer-VA Tech in Romania este mai mult decat imperativ. Ingineria construita cu mare migala in ultimii 17 ani de helveto-romanii din spatele acestor companii a dus, in final, la cele mai mari afaceri cu energie, afaceri „inalbite“ azi cu sprijinul nemijlocit al politicienilor romani. Caracatita din jurul Portilor de Fier este doar varful aisbergului. Revista „Saptamana Financiara“ si-a propus realizarea unui serial privind dezvoltarea acestei caracatite, inainte ca acea comisie de control a Ministerului Economiei sa apuce sa mai ingroape o data poate cea mai maiastra inginerie financiara postdecembrista.
Marele plan
In demersul nostru vom sari peste anumite etape de natura tehnica ale retehnologizarii de la Portile de Fier, programata a se incheia in acest an, pentru simplul motiv ca aici nu se mai poate schimba nimic. Important este ca toate afacerile cu energie
si acuzatiile la adresa „baietilor destepti“ au legatura cu ceea ce s-a intamplat la Portile de Fier.
Piata de energie, reglementarile ANRE, liberalizarea si privatizarea au fost gandite intr-un laborator din Elvetia, imediat dupa 1990, cu concursul nemijlocit al reprezentantilor autoritatilor romane in tara respectiva. Pentru a simplifica oarecum intregul labirint, incepem cu cateva comentarii referitoare la comunicatul Guvernului de saptamana trecuta, care incearca sa-l exonereze pe premierul Tariceanu de orice implicare in afacerea Portile de Fier. Se spune in acest comunicat ca decizia privind retehnologizarea hidrocentralei a fost luata in baza unei decizii a Guvernului, si nu a ministrului industriilor din acea perioada, Calin Popescu-Tariceanu. Sa vedem daca este asa.
Cine a inventat incredintarea directa
Hotararea de Guvern nr. 474/1997 a fost emisa pe data de 28 august si contrasemnata de ministrul industriilor, Calin Popescu-Tariceanu, si de ministrul finantelor, Mircea Ciumara. La pozitia prim-ministrului apare semnatura lui Victor Ciorbea, care, atentie!, in perioada 25-28 august se afla intr-o vizita in Germania. Se pare, asadar, ca semnatura premierului ar fi fost falsificata. Sa fie intamplator faptul ca, trei luni mai tarziu, cei trei ministri amintiti au fost remaniati?
Trecem peste faptul ca lucrarile de retehnologizare au fost atribuite prin incredintare directa - decizie cu care directorul RENEL, Aurel Leca, nu a fost de acord pentru ca initial se vorbea despre o licitatie la care si-au anuntat intentia de participare patru firme straine - si ne oprim asupra modalitatii de finantare a lucrarii. Mircea Ciumara a semnat Hotararea de Guvern pe motiv ca „nu se dadeau bani de la buget“. S-a dovedit insa, ulterior, ca ministrul finantelor s-a inselat.
In articolul doi al Hotararii se precizeaza: „Se autorizeaza Regia Autonoma de Electricitate RENEL ca, in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, sa angajeze executia lucrarii prevazute la articolul 1 cu un singur contractant, firma Sulzer Hydro/ ABB, impreuna cu societatea comerciala UCM Resita, societatea comerciala Hidroconstructia si societatea comerciala Energomontaj, cu finantarea asigurata integral de catre firma Sulzer Hydro/ABB“. Numai ca Sulzer nu avea bani, ea nemaiefectuand o lucrare de amploare in domeniul energetic de prin 1976. Dovada ca, la scurt timp
, se incheie o nota intre reprezentantii RENEL si cei ai Sulzer care modifica punctul 2 al Hotararii de Guvern, in sensul ca finantarea lucrarii se face din credite cu garantii de stat, banca aleasa pentru contractarea creditului fiind nimeni alta decat City Bank (n.r. - vezi ancheta in cazul Stancev). In baza acestei note apare o alta Hotarare de Guvern prin care se stabilesc imprumuturile si pentru celelalte grupuri energetice de la Portile de Fier (anterior a fost vorba de inceperea lucrarilor la grupul 6), in baza careia tot statul roman este cel ce garanteaza banii. Initial era vorba de 202.200.000 franci elvetieni, suma care nu ramane insa batuta in cuie.
Un alt aspect al contractului de incredintare directa, trecut foarte usor cu vederea, se leaga de punctul „diverse“. Aici se mentioneaza, fara nicio legatura cu contractul comercial: „Contractantul (adica Sulzer) este de acord sa contribuie cu suma de 500.000 franci elvetieni ca sponsorizare la lucrarile de reparatii ale Muzeului Tehnic Dimitrie Leonida“. Cu alte cuvinte, „spaga“, pentru care, evident, s-au gasit bani.
Metamorfoza Sulzer-VA Tech
Odata aranjate problemele legate de finantare, Sulzer se apuca de treaba. Nu inainte insa de a incepe modificarile la Registrul Comertului din Elvetia, astfel ca banii intrati in conturi sa-si piarda urma. Sulzer se transforma in VA Tech Escher Wiss, apoi in VA Tech Hydro, aceasta din urma fiind pregatita pentru noua lovitura: retehnologizarea de la Portile de Fier II.
Inainte de a intra in cea de-a doua afacere se impune insa sa revenim la prima lucrare in Romania a celor de la Sulzer, care ar fi trebuit sa dea serios de gandit autoritatilor romane cands-a pus problema retehno-logizarii de la Portile de Fier.
Pe Lotru in jos…
Prima lucrare castigata de Sulzer in Romania a fost retehnologizarea rotoarelor Pelton, ale hidrocentralei de pe Lotru. Contractul 491222/2034, pentru livrarea a trei rotoare Pelton, care sa permita functionarea de lunga durata a grupului hidrocentralei de la Lotru, a fost precedat de un ajutor nerambursabil acordat de guvernul elvetian Romaniei, in valoare de 7 milioane franci elvetieni, suma din care 2,8 milioane erau directionati catre RENEL, pentru retehnologizarea de la Lotru. Primul rotor, fabricat in Franta, a fost livrat in conditii normale de calitate. Al doilea si al treilea rotor, fabricate de Sulzer pe unde s-a putut, urmau sa fie prelucrate la UCM Resita. Numai ca, in timpul prelucrarii, specialistii de la Resita au constatat ca rotoarele aduse aveau abateri mari la materialele folosite, lucru recunoscut de altfel si de elvetieni intr-un fax trimis RENEL. Daca rotorul 2 a fost adus cat de cat la parametri de functionare, rotorul 3 a trebuit sa fie fabricat inca o data, ceea ce a dus la mari intarzieri in procesul de retehnologizare. Au fost multe intalniri intre reprezentantii partii romane si cei de la Sulzer, nenumarate corespondente, in care elvetienii solicitau sa nu fie penalizati, conform contractului, cu suma de circa un milion de dolari. Si n-au fost penalizati.
Tupeul a mers mai departe. Astfel, intr-o scrisoare datata 26.11.98, Sulzer se adreseaza imperativ partii romane: „Noua tehnologie in varianta doi este oferita de Sulzer Hydro conditionat de neaplicarea de catre CONEL (fosta RENEL) a penalitatilor de intarziere conform contractului“. Ei gresesc, si tot ei emit pretentii. Interesant este ca, din partea companiei Sulzer, unul dintre reprezentanti este Nicolae Bogdan Buzaianu, fondatorul Energy Holding. Dar asta este o alta poveste.
Marinimia sponsorului
Povestea de la Lotru nu a avut nicio relevanta pentru oficialii romani care, ulterior, au pornit la retehnologizarea Portilor de Fier tot cu Sulzer, devenita VA Tech si asa mai departe. Sa ne intoarcem inca o data la perioada anilor ‘92-‘95. Piata romaneasca a energiei a fost ochita imediat dupa 1990, problema retehnologizarilor fiind speculata de multe firme. Numai una a reusit insa.
In vara anului 1994, la congresul energiei de la Neptun, sponsorul de marca a fost tocmai firma Sulzer. S-a mancat si s-a baut vreo trei zile, la mare, pe banii elvetienilor, mai ceva ca la banchetele regesti. Odata facuta aparitia printre energeticienii romani si stiind de discutiile purtate de acestia cu rusii de la Electrosila, care cunosteau hidroagregatele de la Portile de Fier (fabricate in Rusia), cei de la Sulzer s-au aruncat in lupta. Dupa congresul de la Neptun, elvetienii fac o prezentare a firmei lor tocmai la Portile de Fier, unde isi etaleaza programul de retehnologizare a hidroagregatelor. Toata documentatia prezentata romanilor purta marca Sulzer Escher Wiss, pe care era lipit insa un abtibild Sulzer Hydro. Acest amanunt este extrem de important. Livio Ravicini, cel care le-a facut romanilor prezentarea companiei, a spus ca Sulzer e un grup format din 7 companii, printre care si Sulzer Hydro. Asta in 1994. Numai ca, dupa o verificare la Registrul Comertului din Elvetia, am ajuns la concluzia ca Sulzer Hydro a fost infiintata in 1995, iar Livio Ravicini nu figura nicaieri: nici in actionariat, nici in randul persoanelor cu drept de semnatura. Lucrurile erau insa aranjate in alta parte. Doi ani mai tarziu, Sulzer primea cadou de la Guvernul roman retehnologizarea Portilor de Fier I.
Pofta vine mancand
La portile de Fier I, treaba a fost facuta ca la Lotru, adica de mantuiala, defectiunile aparand la scurt timp dupa retehnologizare. Asta nu a impiedicat insa partea romana sa treaca la negocieri cu Sulzer, devenita intre timp VA Tech, pentru retehnologizarea de la Portile de Fier II. Hidroelectrica, beneficiarul lucrarii, intocmeste o nota de fundamentare a retehnologizarii pe trei pagini A4, de parca ar fi fost vorba de reparatia unei biciclete. Nu a existat un studiu pe fiecare parte componenta pentru ca lucrurile erau deja aranjate. Pe baza notei de care vorbim, si pe care o vom reproduce intr-un numar viitor, in anul 2001, in plina vacanta parlamentara (luna august), Guvernul emite o hotarare (HG 848) prin care incredinteaza direct lucrarea de retehnologizare firmei VA Tech. In momentul incredintarii directe, la Registrul Comertului din Elvetia figurau trei firme cu numele VA Tech: VA Tech cu sediul in Kriens, VA Tech cu sediul in Wevwy si VA Tech cu sediul in Zürich. Intrebarea este carei firme dintre cele trei i-a fost incredintata lucrarea. Vom lamuri si acest aspect.
Marea lovitura
HG 848/2001 are un articol unic: „Pentru utilizarea achizitiei dintr-o singura sursa, in vederea reparatiei capitale cu modernizare la Centrala Hidroelectrica Portile de Fier II, se aproba unele masuri dupa cum urmeaza: societatea comerciala Hidroelectrica va negocia contractul pentru realizarea reparatiei capitale… cu compania VA Tech Hydro in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari“. La punctul c al articolului unic apare marea noutate: compania VA Tech Hydro Ltd va realiza integral lucrarile reparatiei capitale cu modernizare la Centrala Hidroelectrica Portile de Fier II in contrapartida cu energie electrica“. De data asta, prim-ministrul Adrian Nastase era la datorie. Contrapartida cu energie deschide, de fapt, cutia Pandorei si tot ce a urmat pe piata de energie mai tarziu, prin liberalizare, avand ca pion principal Energy Holding. Toate la vremea lor insa. Se impune din nou o intoarcere in timp.
din Elvetia. Portile de Fier sunt doar varful aisbergului la construirea caruia statul roman a pompat si pompeaza sume imense de bani.
Ministrul economiei, Varujan Vosganian, a anuntat ca saptamana aceasta va declansa un control la Portile de Fier I si II, privind efectuarea lucrarilor de retehnologizare si modernizare efectuate de firma VA Tech. Inainte ca ministrul sa-si arate bunele intentii, prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu a tinut sa precizeze ca decizia de a incredinta lucrarile de retehnologizare firmei amintite nu-i apartine lui, ci guvernului de la vremea respectiva, din care cu onor facea parte si domnia sa, in calitate de ministru al industriilor. Comunicatul Guvernului de saptamana trecuta mai precizeaza ca „intelegerea a fost incheiata in conditii avantajoase pentru statul roman“, iar oferta firmei Sulzer (ulterior VA Tech) a fost cea mai performanta din punct de vedere economic si financiar. Pai, daca-i asa, la ce mai e nevoie de un control?
Raspunsul il putem regasi intr-una dintre legile lui Murphy: „Un politician onest este acela care, dupa ce a fost cumparat, ramane cumparat“. Afirmatie grava, desigur. Luand insa la puricat intreaga istorie a retehnologizarilor din sistemul energetic romanesc, vom demonstra ca un control asupra afacerilor Sulzer-VA Tech in Romania este mai mult decat imperativ. Ingineria construita cu mare migala in ultimii 17 ani de helveto-romanii din spatele acestor companii a dus, in final, la cele mai mari afaceri cu energie, afaceri „inalbite“ azi cu sprijinul nemijlocit al politicienilor romani. Caracatita din jurul Portilor de Fier este doar varful aisbergului. Revista „Saptamana Financiara“ si-a propus realizarea unui serial privind dezvoltarea acestei caracatite, inainte ca acea comisie de control a Ministerului Economiei sa apuce sa mai ingroape o data poate cea mai maiastra inginerie financiara postdecembrista.
Marele plan
In demersul nostru vom sari peste anumite etape de natura tehnica ale retehnologizarii de la Portile de Fier, programata a se incheia in acest an, pentru simplul motiv ca aici nu se mai poate schimba nimic. Important este ca toate afacerile cu energie
si acuzatiile la adresa „baietilor destepti“ au legatura cu ceea ce s-a intamplat la Portile de Fier.
Piata de energie, reglementarile ANRE, liberalizarea si privatizarea au fost gandite intr-un laborator din Elvetia, imediat dupa 1990, cu concursul nemijlocit al reprezentantilor autoritatilor romane in tara respectiva. Pentru a simplifica oarecum intregul labirint, incepem cu cateva comentarii referitoare la comunicatul Guvernului de saptamana trecuta, care incearca sa-l exonereze pe premierul Tariceanu de orice implicare in afacerea Portile de Fier. Se spune in acest comunicat ca decizia privind retehnologizarea hidrocentralei a fost luata in baza unei decizii a Guvernului, si nu a ministrului industriilor din acea perioada, Calin Popescu-Tariceanu. Sa vedem daca este asa.
Cine a inventat incredintarea directa
Hotararea de Guvern nr. 474/1997 a fost emisa pe data de 28 august si contrasemnata de ministrul industriilor, Calin Popescu-Tariceanu, si de ministrul finantelor, Mircea Ciumara. La pozitia prim-ministrului apare semnatura lui Victor Ciorbea, care, atentie!, in perioada 25-28 august se afla intr-o vizita in Germania. Se pare, asadar, ca semnatura premierului ar fi fost falsificata. Sa fie intamplator faptul ca, trei luni mai tarziu, cei trei ministri amintiti au fost remaniati?
Trecem peste faptul ca lucrarile de retehnologizare au fost atribuite prin incredintare directa - decizie cu care directorul RENEL, Aurel Leca, nu a fost de acord pentru ca initial se vorbea despre o licitatie la care si-au anuntat intentia de participare patru firme straine - si ne oprim asupra modalitatii de finantare a lucrarii. Mircea Ciumara a semnat Hotararea de Guvern pe motiv ca „nu se dadeau bani de la buget“. S-a dovedit insa, ulterior, ca ministrul finantelor s-a inselat.
In articolul doi al Hotararii se precizeaza: „Se autorizeaza Regia Autonoma de Electricitate RENEL ca, in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, sa angajeze executia lucrarii prevazute la articolul 1 cu un singur contractant, firma Sulzer Hydro/ ABB, impreuna cu societatea comerciala UCM Resita, societatea comerciala Hidroconstructia si societatea comerciala Energomontaj, cu finantarea asigurata integral de catre firma Sulzer Hydro/ABB“. Numai ca Sulzer nu avea bani, ea nemaiefectuand o lucrare de amploare in domeniul energetic de prin 1976. Dovada ca, la scurt timp
, se incheie o nota intre reprezentantii RENEL si cei ai Sulzer care modifica punctul 2 al Hotararii de Guvern, in sensul ca finantarea lucrarii se face din credite cu garantii de stat, banca aleasa pentru contractarea creditului fiind nimeni alta decat City Bank (n.r. - vezi ancheta in cazul Stancev). In baza acestei note apare o alta Hotarare de Guvern prin care se stabilesc imprumuturile si pentru celelalte grupuri energetice de la Portile de Fier (anterior a fost vorba de inceperea lucrarilor la grupul 6), in baza careia tot statul roman este cel ce garanteaza banii. Initial era vorba de 202.200.000 franci elvetieni, suma care nu ramane insa batuta in cuie.
Un alt aspect al contractului de incredintare directa, trecut foarte usor cu vederea, se leaga de punctul „diverse“. Aici se mentioneaza, fara nicio legatura cu contractul comercial: „Contractantul (adica Sulzer) este de acord sa contribuie cu suma de 500.000 franci elvetieni ca sponsorizare la lucrarile de reparatii ale Muzeului Tehnic Dimitrie Leonida“. Cu alte cuvinte, „spaga“, pentru care, evident, s-au gasit bani.
Metamorfoza Sulzer-VA Tech
Odata aranjate problemele legate de finantare, Sulzer se apuca de treaba. Nu inainte insa de a incepe modificarile la Registrul Comertului din Elvetia, astfel ca banii intrati in conturi sa-si piarda urma. Sulzer se transforma in VA Tech Escher Wiss, apoi in VA Tech Hydro, aceasta din urma fiind pregatita pentru noua lovitura: retehnologizarea de la Portile de Fier II.
Inainte de a intra in cea de-a doua afacere se impune insa sa revenim la prima lucrare in Romania a celor de la Sulzer, care ar fi trebuit sa dea serios de gandit autoritatilor romane cands-a pus problema retehno-logizarii de la Portile de Fier.
Pe Lotru in jos…
Prima lucrare castigata de Sulzer in Romania a fost retehnologizarea rotoarelor Pelton, ale hidrocentralei de pe Lotru. Contractul 491222/2034, pentru livrarea a trei rotoare Pelton, care sa permita functionarea de lunga durata a grupului hidrocentralei de la Lotru, a fost precedat de un ajutor nerambursabil acordat de guvernul elvetian Romaniei, in valoare de 7 milioane franci elvetieni, suma din care 2,8 milioane erau directionati catre RENEL, pentru retehnologizarea de la Lotru. Primul rotor, fabricat in Franta, a fost livrat in conditii normale de calitate. Al doilea si al treilea rotor, fabricate de Sulzer pe unde s-a putut, urmau sa fie prelucrate la UCM Resita. Numai ca, in timpul prelucrarii, specialistii de la Resita au constatat ca rotoarele aduse aveau abateri mari la materialele folosite, lucru recunoscut de altfel si de elvetieni intr-un fax trimis RENEL. Daca rotorul 2 a fost adus cat de cat la parametri de functionare, rotorul 3 a trebuit sa fie fabricat inca o data, ceea ce a dus la mari intarzieri in procesul de retehnologizare. Au fost multe intalniri intre reprezentantii partii romane si cei de la Sulzer, nenumarate corespondente, in care elvetienii solicitau sa nu fie penalizati, conform contractului, cu suma de circa un milion de dolari. Si n-au fost penalizati.
Tupeul a mers mai departe. Astfel, intr-o scrisoare datata 26.11.98, Sulzer se adreseaza imperativ partii romane: „Noua tehnologie in varianta doi este oferita de Sulzer Hydro conditionat de neaplicarea de catre CONEL (fosta RENEL) a penalitatilor de intarziere conform contractului“. Ei gresesc, si tot ei emit pretentii. Interesant este ca, din partea companiei Sulzer, unul dintre reprezentanti este Nicolae Bogdan Buzaianu, fondatorul Energy Holding. Dar asta este o alta poveste.
Marinimia sponsorului
Povestea de la Lotru nu a avut nicio relevanta pentru oficialii romani care, ulterior, au pornit la retehnologizarea Portilor de Fier tot cu Sulzer, devenita VA Tech si asa mai departe. Sa ne intoarcem inca o data la perioada anilor ‘92-‘95. Piata romaneasca a energiei a fost ochita imediat dupa 1990, problema retehnologizarilor fiind speculata de multe firme. Numai una a reusit insa.
In vara anului 1994, la congresul energiei de la Neptun, sponsorul de marca a fost tocmai firma Sulzer. S-a mancat si s-a baut vreo trei zile, la mare, pe banii elvetienilor, mai ceva ca la banchetele regesti. Odata facuta aparitia printre energeticienii romani si stiind de discutiile purtate de acestia cu rusii de la Electrosila, care cunosteau hidroagregatele de la Portile de Fier (fabricate in Rusia), cei de la Sulzer s-au aruncat in lupta. Dupa congresul de la Neptun, elvetienii fac o prezentare a firmei lor tocmai la Portile de Fier, unde isi etaleaza programul de retehnologizare a hidroagregatelor. Toata documentatia prezentata romanilor purta marca Sulzer Escher Wiss, pe care era lipit insa un abtibild Sulzer Hydro. Acest amanunt este extrem de important. Livio Ravicini, cel care le-a facut romanilor prezentarea companiei, a spus ca Sulzer e un grup format din 7 companii, printre care si Sulzer Hydro. Asta in 1994. Numai ca, dupa o verificare la Registrul Comertului din Elvetia, am ajuns la concluzia ca Sulzer Hydro a fost infiintata in 1995, iar Livio Ravicini nu figura nicaieri: nici in actionariat, nici in randul persoanelor cu drept de semnatura. Lucrurile erau insa aranjate in alta parte. Doi ani mai tarziu, Sulzer primea cadou de la Guvernul roman retehnologizarea Portilor de Fier I.
Pofta vine mancand
La portile de Fier I, treaba a fost facuta ca la Lotru, adica de mantuiala, defectiunile aparand la scurt timp dupa retehnologizare. Asta nu a impiedicat insa partea romana sa treaca la negocieri cu Sulzer, devenita intre timp VA Tech, pentru retehnologizarea de la Portile de Fier II. Hidroelectrica, beneficiarul lucrarii, intocmeste o nota de fundamentare a retehnologizarii pe trei pagini A4, de parca ar fi fost vorba de reparatia unei biciclete. Nu a existat un studiu pe fiecare parte componenta pentru ca lucrurile erau deja aranjate. Pe baza notei de care vorbim, si pe care o vom reproduce intr-un numar viitor, in anul 2001, in plina vacanta parlamentara (luna august), Guvernul emite o hotarare (HG 848) prin care incredinteaza direct lucrarea de retehnologizare firmei VA Tech. In momentul incredintarii directe, la Registrul Comertului din Elvetia figurau trei firme cu numele VA Tech: VA Tech cu sediul in Kriens, VA Tech cu sediul in Wevwy si VA Tech cu sediul in Zürich. Intrebarea este carei firme dintre cele trei i-a fost incredintata lucrarea. Vom lamuri si acest aspect.
Marea lovitura
HG 848/2001 are un articol unic: „Pentru utilizarea achizitiei dintr-o singura sursa, in vederea reparatiei capitale cu modernizare la Centrala Hidroelectrica Portile de Fier II, se aproba unele masuri dupa cum urmeaza: societatea comerciala Hidroelectrica va negocia contractul pentru realizarea reparatiei capitale… cu compania VA Tech Hydro in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari“. La punctul c al articolului unic apare marea noutate: compania VA Tech Hydro Ltd va realiza integral lucrarile reparatiei capitale cu modernizare la Centrala Hidroelectrica Portile de Fier II in contrapartida cu energie electrica“. De data asta, prim-ministrul Adrian Nastase era la datorie. Contrapartida cu energie deschide, de fapt, cutia Pandorei si tot ce a urmat pe piata de energie mai tarziu, prin liberalizare, avand ca pion principal Energy Holding. Toate la vremea lor insa. Se impune din nou o intoarcere in timp.
Cine umfla pretul caselor noi?
Prin constructia unui ansamblu rezidential, profitul investitorului ajunge, in Romania, pana la 35% din pretul final de vanzare, de doua ori mai mare decat cel obtinut in alte tari europene
Preturile ridicate la care sunt lansate noile oferte sunt explicate de agentii de vanzari prin scumpirea materialelor de constructii, a fortei de munca si a terenurilor. Marja de profit a devoloperului este ascunsa, de cele mai multe ori, sub presul marketingului.
La nivelul anilor 2001-2002, piata imobiliara din Romania era cotata ca una dintre cele mai profitabile, cu marje ale profitului atingand cote chiar si de 100%.
Fiind o zona neexploatata indeajuns, piata s-a constituit, la acel moment, pe fondul speculatiilor, pretul noilor constructii crescand nejustificat.
Investitiile straine au favorizat evolutia si dezvoltarea pietei de lux. Pentru momentul respectiv, achizitiile de acest tip se explicau printr-o foarte buna rata de amortizare a investitiei de aproximativ cinci-sase ani.
Cresterea ulterioara a preturilor si extinderea perioadei de amortizare au dus la scaderea interesului pentru acest tip de locuinte.
"Dezvoltatorii romani au aparut treptat, odata cu cresterea pietei. Acestia sunt fostii mici investitori care au crescut si au recuperat prin achizitii si vanzari repetate, speculand cresterea mare a preturilor intr-un interval de timp
foarte scurt.
Pentru majoritatea au fost suficiente doua-trei manevre de acest gen pentru a se lansa in proiecte mai indraznete, bloculete de minim noua si maximum 25 de apartamente amplasate in locatii de top, pe care reuseau sa le contracteze din fazele initiale ale constructiei", comenteaza Claudia Dascalescu, senior consultant in cadrul Departamentului Rezidential al DTZ Echinox. 95% din cererea de locuinte de lux este în oferta românilor.
Fazele constructive ale profitului
In pretul final al unui proiect rezidential se regasesc pretul terenului, care este destul de mare (1.400-2.000 de euro/mp), dar si pretul studiului de fezabilitate. Ponderea proiectului de arhitectura in pretul final incepe de la 3-4%, dar ajunge si la 5-6%, in functie de firma. Urmatoarea variabila este costul avizarilor, a autorizatiilor de constructie. Onorariul constructorului are cea mai mare pondere in pretul final al proiectului, de aproximativ 60%. Cand vorbim de costul constructorului vorbim de manopera si materiale de constructie. Si nu in ultimul rand variabila de profit.
"In procente, marja de profit a dezvoltatorului reprezinta, in medie, cam 25-30% din pretul final al unei locuinte. Acest profit difera in functie de planurile dezvoltatorului. Daca acesta doreste sa reinvesteasca rapid profitul intr-un nou proiect, viteza de constructie ii scade profitul la 12-15%, pentru a finaliza un proiect intr-un an, deoarece el apeleaza la credite bancare. Totusi, sunt dezvoltatori care merg pe banii clientilor. Ei incep proiectul, cumpara terenul din bani proprii, obtin autorizatiile de constructie, incep lucrul la infrastructura si raman fara bani. Atunci ei asteapta pana mai vand 10 apartamente, mai ridica o parte din proiect si tot asa. Ei intarzie astfel si cate trei ani, insa profitul lor este mai mare. Noi, spre exemplu, pentru ca ne interesa viteza de lucru, am venit cu 40% bani proprii, iar pentru restul am apelat la credite bancare cu cheltuielile de rigoare. Nu stam in banii clientilor. Chiar daca noi mergem cu un profit de 12% pe proiect, in trei ani, daca finalizam trei proiecte, obtinem un profit de 36%", analizeaza Aurelian Nicolae, general managerul Quadra Place, unul dintre cel mai bine vandute proiecte de locuinte de pe piata.
Constructiile in regie proprie nu traumatizeaza bugetul
Profitul unei firme de constructii mici care ridica locuinte pentru persoane fizice reprezinta cam 10-15% din pretul final al constructiei. Varianta la scara larga este reprezentata de dezvoltatorii mari care pentru un proiect de circa 100 de locuinte obtin un profit de 25-35%. Daca profitul acestor companii ar scadea pana la 15%, ar rezulta pentru Bucuresti un pret mediu pe metru patrat de circa 1.000 de euro.
Calculat la un apartament de doua camere cu 60 de metri patrati, ar rezulta un pret de 60.000 de euro, o varianta mult mai acceptabila pentru clientii cu salarii medii. La momentul de fata, pretul mediu al unui apartament nou cu doua camere variaza intre 80.000 si 100.000 de euro, in functie de suprafata.
"La nivel international, marja medie de profit a developerilor reprezinta intre 16 si 25% din pretul de vanzare. Daca pretul terenului, in randul pietelor externe, reprezinta 25-35% din costurile de dezvoltare, in Romania acesta reprezinta, in general, doar 5-8%, lucru care permite dezvoltatorilor sa mentina o scara inalta de profitabilitate", mentioneaza Andrew Prelea, Joint CEO in cadrul South Pacific Constructii.
Forta de munca umbla la preturi
Majoritatea dezvoltatorilor pun pretul ridicat al locuintelor pe seama firmelor de constructii, care se gasesc tot mai greu si care au costuri imense.
"Numarul firmelor de constructii participante la licitatiile organizate de dezvoltatorii imobiliari este din ce in ce mai redus, iar pretul lucrarilor creste, pe fondul deficitului de muncitori", sustine directorul general al Globe Trade Center (GTC) Romania, Shimon Galon.
"Cresterea pretului pe metru patrat construit nu reflecta majorarea pretului la materie prima, ci mai degraba evolutia costului cu forta de munca. Se simte pe piata o lipsa de constructori, care ne-ar putea crea dificultati in dezvoltare", a afirmat Galon.
Pe de alta parte, reprezentantul GTC a precizat ca pretul terenurilor a crescut semnificativ, in ultima perioada, determinand majorarea sumelor alocate proiectelor.
Din totalul unei investitii imobiliare, costul terenului reprezinta 15-20%, iar cel cu materialele de constructii si forta de munca - circa 60%. Cresterea pretului terenurilor a dus la reducerea randamentelor investitiilor de la 18%, in 2000, la 10-11%, a apreciat Galon.
Ba materialele de constructii sunt vinovate
O alta scuza a dezvoltatorilor este scumpirea materialelor de constructii. Cresterea pietei constructiilor i-a determinat pe unii dezvoltatori sa ridice pretul final, iar altii au hotarat sa-si reduca din profit. "Explicatia vine din faptul ca furnizorii de materiale ca fier-betonul si caramizile au fost absorbiti de companii multinationale care au crescut nivelul preturilor la aceste materiale. Oamenii ar trebui sa realizeze ca primesc beneficiile unei locuinte construite cu materiale noi si de calitate mai buna.
Pe aceste considerente, profitabilitatea dezvoltatorului va scadea, deoarece cumparatorul final isi poate permite sa plateasca o locuinta doar in functie de propriul salariu si de posibilitatea achitarii unei rate, deci nivelul scazut al pretului de constructie de pana acum va creste pentru o anumita perioada", anunta reprezentantul South Pacific.
In asteptarea ascutirii concurentei
Unii analisti sunt de parere ca marjele de profit vor fi ajustate doar in momentul in care concurenta o sa fie indeajuns de mare. Cu toate acestea, managerul general al Quadra Place considera ca numarul dezvoltatorilor nu poate fi calculat prin adunarea santierelor existente.
"Santierele pe care le vedeti sunt putine, insa cei care au bagat banii in terenuri si proiecte sunt foarte multi. Ei nu sunt vizibili pentru ca nu au cu cine sa-si faca constructiile. Ei sunt disperati acum ca au bagat milioane de euro in terenuri si drept consecinta cresc pretul acestora.
Pretul locuintelor noi se va reduce in momentul in care vom putea stapani forta de munca, ea este cheia. Clientul se uita prima oara la calitatea si increderea pe care o oferi si abia pe urma la pret. Degeaba faci apartamente ieftine cu materiale proaste si suprafete similare cu cele din blocurile comuniste pentru ca nu le poti vinde. Problema nu este la bani, fiindca s-a creat o patura sociala care castiga peste 1.000 de euro si care poate face credite. Pentru ceilalti, piata nu este inca pregatita. Preturile pe metru patrat sunt mari fara a lua in considerare profitul fiecaruia. Daca am taia profitul dezvoltatorului, al constructorului, al furnizorului si al proiectantului, tot nu am ajunge la un pret accesibil pentru cineva care castiga 400 de euro", concluzioneaza Aurelian Nicolae.
Preturile ridicate la care sunt lansate noile oferte sunt explicate de agentii de vanzari prin scumpirea materialelor de constructii, a fortei de munca si a terenurilor. Marja de profit a devoloperului este ascunsa, de cele mai multe ori, sub presul marketingului.
La nivelul anilor 2001-2002, piata imobiliara din Romania era cotata ca una dintre cele mai profitabile, cu marje ale profitului atingand cote chiar si de 100%.
Fiind o zona neexploatata indeajuns, piata s-a constituit, la acel moment, pe fondul speculatiilor, pretul noilor constructii crescand nejustificat.
Investitiile straine au favorizat evolutia si dezvoltarea pietei de lux. Pentru momentul respectiv, achizitiile de acest tip se explicau printr-o foarte buna rata de amortizare a investitiei de aproximativ cinci-sase ani.
Cresterea ulterioara a preturilor si extinderea perioadei de amortizare au dus la scaderea interesului pentru acest tip de locuinte.
"Dezvoltatorii romani au aparut treptat, odata cu cresterea pietei. Acestia sunt fostii mici investitori care au crescut si au recuperat prin achizitii si vanzari repetate, speculand cresterea mare a preturilor intr-un interval de timp
foarte scurt.
Pentru majoritatea au fost suficiente doua-trei manevre de acest gen pentru a se lansa in proiecte mai indraznete, bloculete de minim noua si maximum 25 de apartamente amplasate in locatii de top, pe care reuseau sa le contracteze din fazele initiale ale constructiei", comenteaza Claudia Dascalescu, senior consultant in cadrul Departamentului Rezidential al DTZ Echinox. 95% din cererea de locuinte de lux este în oferta românilor.
Fazele constructive ale profitului
In pretul final al unui proiect rezidential se regasesc pretul terenului, care este destul de mare (1.400-2.000 de euro/mp), dar si pretul studiului de fezabilitate. Ponderea proiectului de arhitectura in pretul final incepe de la 3-4%, dar ajunge si la 5-6%, in functie de firma. Urmatoarea variabila este costul avizarilor, a autorizatiilor de constructie. Onorariul constructorului are cea mai mare pondere in pretul final al proiectului, de aproximativ 60%. Cand vorbim de costul constructorului vorbim de manopera si materiale de constructie. Si nu in ultimul rand variabila de profit.
"In procente, marja de profit a dezvoltatorului reprezinta, in medie, cam 25-30% din pretul final al unei locuinte. Acest profit difera in functie de planurile dezvoltatorului. Daca acesta doreste sa reinvesteasca rapid profitul intr-un nou proiect, viteza de constructie ii scade profitul la 12-15%, pentru a finaliza un proiect intr-un an, deoarece el apeleaza la credite bancare. Totusi, sunt dezvoltatori care merg pe banii clientilor. Ei incep proiectul, cumpara terenul din bani proprii, obtin autorizatiile de constructie, incep lucrul la infrastructura si raman fara bani. Atunci ei asteapta pana mai vand 10 apartamente, mai ridica o parte din proiect si tot asa. Ei intarzie astfel si cate trei ani, insa profitul lor este mai mare. Noi, spre exemplu, pentru ca ne interesa viteza de lucru, am venit cu 40% bani proprii, iar pentru restul am apelat la credite bancare cu cheltuielile de rigoare. Nu stam in banii clientilor. Chiar daca noi mergem cu un profit de 12% pe proiect, in trei ani, daca finalizam trei proiecte, obtinem un profit de 36%", analizeaza Aurelian Nicolae, general managerul Quadra Place, unul dintre cel mai bine vandute proiecte de locuinte de pe piata.
Constructiile in regie proprie nu traumatizeaza bugetul
Profitul unei firme de constructii mici care ridica locuinte pentru persoane fizice reprezinta cam 10-15% din pretul final al constructiei. Varianta la scara larga este reprezentata de dezvoltatorii mari care pentru un proiect de circa 100 de locuinte obtin un profit de 25-35%. Daca profitul acestor companii ar scadea pana la 15%, ar rezulta pentru Bucuresti un pret mediu pe metru patrat de circa 1.000 de euro.
Calculat la un apartament de doua camere cu 60 de metri patrati, ar rezulta un pret de 60.000 de euro, o varianta mult mai acceptabila pentru clientii cu salarii medii. La momentul de fata, pretul mediu al unui apartament nou cu doua camere variaza intre 80.000 si 100.000 de euro, in functie de suprafata.
"La nivel international, marja medie de profit a developerilor reprezinta intre 16 si 25% din pretul de vanzare. Daca pretul terenului, in randul pietelor externe, reprezinta 25-35% din costurile de dezvoltare, in Romania acesta reprezinta, in general, doar 5-8%, lucru care permite dezvoltatorilor sa mentina o scara inalta de profitabilitate", mentioneaza Andrew Prelea, Joint CEO in cadrul South Pacific Constructii.
Forta de munca umbla la preturi
Majoritatea dezvoltatorilor pun pretul ridicat al locuintelor pe seama firmelor de constructii, care se gasesc tot mai greu si care au costuri imense.
"Numarul firmelor de constructii participante la licitatiile organizate de dezvoltatorii imobiliari este din ce in ce mai redus, iar pretul lucrarilor creste, pe fondul deficitului de muncitori", sustine directorul general al Globe Trade Center (GTC) Romania, Shimon Galon.
"Cresterea pretului pe metru patrat construit nu reflecta majorarea pretului la materie prima, ci mai degraba evolutia costului cu forta de munca. Se simte pe piata o lipsa de constructori, care ne-ar putea crea dificultati in dezvoltare", a afirmat Galon.
Pe de alta parte, reprezentantul GTC a precizat ca pretul terenurilor a crescut semnificativ, in ultima perioada, determinand majorarea sumelor alocate proiectelor.
Din totalul unei investitii imobiliare, costul terenului reprezinta 15-20%, iar cel cu materialele de constructii si forta de munca - circa 60%. Cresterea pretului terenurilor a dus la reducerea randamentelor investitiilor de la 18%, in 2000, la 10-11%, a apreciat Galon.
Ba materialele de constructii sunt vinovate
O alta scuza a dezvoltatorilor este scumpirea materialelor de constructii. Cresterea pietei constructiilor i-a determinat pe unii dezvoltatori sa ridice pretul final, iar altii au hotarat sa-si reduca din profit. "Explicatia vine din faptul ca furnizorii de materiale ca fier-betonul si caramizile au fost absorbiti de companii multinationale care au crescut nivelul preturilor la aceste materiale. Oamenii ar trebui sa realizeze ca primesc beneficiile unei locuinte construite cu materiale noi si de calitate mai buna.
Pe aceste considerente, profitabilitatea dezvoltatorului va scadea, deoarece cumparatorul final isi poate permite sa plateasca o locuinta doar in functie de propriul salariu si de posibilitatea achitarii unei rate, deci nivelul scazut al pretului de constructie de pana acum va creste pentru o anumita perioada", anunta reprezentantul South Pacific.
In asteptarea ascutirii concurentei
Unii analisti sunt de parere ca marjele de profit vor fi ajustate doar in momentul in care concurenta o sa fie indeajuns de mare. Cu toate acestea, managerul general al Quadra Place considera ca numarul dezvoltatorilor nu poate fi calculat prin adunarea santierelor existente.
"Santierele pe care le vedeti sunt putine, insa cei care au bagat banii in terenuri si proiecte sunt foarte multi. Ei nu sunt vizibili pentru ca nu au cu cine sa-si faca constructiile. Ei sunt disperati acum ca au bagat milioane de euro in terenuri si drept consecinta cresc pretul acestora.
Pretul locuintelor noi se va reduce in momentul in care vom putea stapani forta de munca, ea este cheia. Clientul se uita prima oara la calitatea si increderea pe care o oferi si abia pe urma la pret. Degeaba faci apartamente ieftine cu materiale proaste si suprafete similare cu cele din blocurile comuniste pentru ca nu le poti vinde. Problema nu este la bani, fiindca s-a creat o patura sociala care castiga peste 1.000 de euro si care poate face credite. Pentru ceilalti, piata nu este inca pregatita. Preturile pe metru patrat sunt mari fara a lua in considerare profitul fiecaruia. Daca am taia profitul dezvoltatorului, al constructorului, al furnizorului si al proiectantului, tot nu am ajunge la un pret accesibil pentru cineva care castiga 400 de euro", concluzioneaza Aurelian Nicolae.
Deficitul bugetar va fi de 3,8% din PIB, iar inflatia 5,5%
Fondul Monetar International (FMI) a recomandat ieri autoritatilor din Romania sa adopte politici fiscale
si salariale mai restrictive si reducerea tintei de deficit bugetar de la 2,8% din Produsul
Intern Brut (PIB) la 1% din PIB.
Potrivit negociatorului sef al FMI pentru Romania, Emanuel van der Mensbrugghe, deficitul bugetar ar putea ajunge in 2007 la 3,8% din PIB, cu un punct peste plafonul aprobat de Guvern, intrucat veniturile sunt supraestimate, iar cheltuielile salariale ar putea creste mai mult decat s-a prevazut. Reducerea deficitului bugetar are ca scop contracararea exploziei inregistrate de cererea privata, alimentata si de intrarile de capital strain, a explicat oficialul FMI. Acesta a mai spus ca o alta parghie care ar putea fi actionata de catre Guvern este cea a reducerii cheltuielilor, care au crescut semnificativ la unele capitole. De asemenea, autoritatile pot actiona si in sensul cresterii veniturilor bugetare, a mentionat van der Mensbrugghe.
Rata inflatiei, 5,5%
Rata inflatiei ar putea atinge un nivel de 5,5% la sfarsitul acestui an, fata de tinta de 4% plus
sau minus un punct procentual, daca autoritatile romane nu modifica politica fiscala, in sensul reducerii cheltuielilor, potrivit oficialilor FMI. Daca politica fiscala nu va fi intarita, Banca Nationala a Romaniei (BNR) va fi nevoita sa majoreze rata dobanzii, pentru a mentine procesul de dezinflatie, a declarat Emanuel van der Mensbrugghe.
El a apreciat ca dobanda actuala de politica monetara a BNR, de 8% pe an, este una adecvata, mai ales daca este corelata cu ratele efective de pe piata. Potrivit oficialului FMI, in ultimele saptamani s-a observat o egalizare intre ratele dobanzilor de pe piata si cea de politica monetara.
Deficitul de cont curent, 12% din PIB
Deficitul de cont curent al Romaniei va creste in acest an la 12% din PIB, comparativ cu 10,3% din PIB in 2006, a declarat van der Mensbrugghe. "Romania nu se confrunta cu riscuri macroeconomice foarte importante, insa deficitul de cont curent ramane o sursa de ingrijorare", a afirmat negociatorul-sef al FMI pentru Romania. Reprezentantul FMI a aratat ca nivelul ridicat al deficitului de cont curent determina cresterea vulnerabilitatii Romaniei. Estimarile prezentate de van der Mensbrugghe sunt similare cu cele anuntate la jumatatea lunii februarie de catre reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria, Juan Jose Fernandez-Ansola.
Acordul stand-by a incetat, in mod formal, la 7 iulie 2006, iar relatia Romaniei cu FMI continua prin colaborari curente cu expertii institutiei. O delegatie a institutiei financiare internationale s-a aflat timp
de doua saptamani la Bucuresti pentru consultari cu autoritatile romane pe teme macroeconomice.
Deficitul contului curent al balantei de plati a crescut anul trecut cu 44,8%, la 9,97 miliarde de euro, in principal ca urmare a accentuarii dezechilibrului balantei comerciale.
si salariale mai restrictive si reducerea tintei de deficit bugetar de la 2,8% din Produsul
Intern Brut (PIB) la 1% din PIB.
Potrivit negociatorului sef al FMI pentru Romania, Emanuel van der Mensbrugghe, deficitul bugetar ar putea ajunge in 2007 la 3,8% din PIB, cu un punct peste plafonul aprobat de Guvern, intrucat veniturile sunt supraestimate, iar cheltuielile salariale ar putea creste mai mult decat s-a prevazut. Reducerea deficitului bugetar are ca scop contracararea exploziei inregistrate de cererea privata, alimentata si de intrarile de capital strain, a explicat oficialul FMI. Acesta a mai spus ca o alta parghie care ar putea fi actionata de catre Guvern este cea a reducerii cheltuielilor, care au crescut semnificativ la unele capitole. De asemenea, autoritatile pot actiona si in sensul cresterii veniturilor bugetare, a mentionat van der Mensbrugghe.
Rata inflatiei, 5,5%
Rata inflatiei ar putea atinge un nivel de 5,5% la sfarsitul acestui an, fata de tinta de 4% plus
sau minus un punct procentual, daca autoritatile romane nu modifica politica fiscala, in sensul reducerii cheltuielilor, potrivit oficialilor FMI. Daca politica fiscala nu va fi intarita, Banca Nationala a Romaniei (BNR) va fi nevoita sa majoreze rata dobanzii, pentru a mentine procesul de dezinflatie, a declarat Emanuel van der Mensbrugghe.
El a apreciat ca dobanda actuala de politica monetara a BNR, de 8% pe an, este una adecvata, mai ales daca este corelata cu ratele efective de pe piata. Potrivit oficialului FMI, in ultimele saptamani s-a observat o egalizare intre ratele dobanzilor de pe piata si cea de politica monetara.
Deficitul de cont curent, 12% din PIB
Deficitul de cont curent al Romaniei va creste in acest an la 12% din PIB, comparativ cu 10,3% din PIB in 2006, a declarat van der Mensbrugghe. "Romania nu se confrunta cu riscuri macroeconomice foarte importante, insa deficitul de cont curent ramane o sursa de ingrijorare", a afirmat negociatorul-sef al FMI pentru Romania. Reprezentantul FMI a aratat ca nivelul ridicat al deficitului de cont curent determina cresterea vulnerabilitatii Romaniei. Estimarile prezentate de van der Mensbrugghe sunt similare cu cele anuntate la jumatatea lunii februarie de catre reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria, Juan Jose Fernandez-Ansola.
Acordul stand-by a incetat, in mod formal, la 7 iulie 2006, iar relatia Romaniei cu FMI continua prin colaborari curente cu expertii institutiei. O delegatie a institutiei financiare internationale s-a aflat timp
de doua saptamani la Bucuresti pentru consultari cu autoritatile romane pe teme macroeconomice.
Deficitul contului curent al balantei de plati a crescut anul trecut cu 44,8%, la 9,97 miliarde de euro, in principal ca urmare a accentuarii dezechilibrului balantei comerciale.
Baioneta ruseasca
Coincidenta sau nu, declaratiile belicoase ale autoritatilor de la Chisinau la adresa Romaniei au inceput la 24 de ore dupa ce Moscova a ridicat embargoul asupra vinului si carnii moldovenesti. Mesajele presedintelui Vladimir Voronin si ale premierului Vasile Tarlev reclama intentiile neprincipiale ale Romaniei fata de Moldova, incompatibile cu statutul tarii noastre de membra a UE.
Liderii de la Chisinau ne-au refuzat medierea in relatia cu UE, au declinat invitatia de a participa la Sommet-ul Francofoniei de la Bucuresti, au cerut drepturi culturale pentru cei 10 milioane de minoritari moldoveni referindu-se la romanii moldoveni. Apogeul a fost atins ieri, cand Guvernul Tarlev a solicitat comunitatii internationale sa ia act ca, prin politicile sale privind vizele si cetatenia, normale intre vecini, ameninta statalitatea si securitatea Republicii Moldova. Tanguirea de peste Prut are menirea de a deconspira Romania ca stat agresiv imperialist.
Nu trebuie invocata teoria haosului pentru a remarca relatia de cauzalitate intre tandretea Kremlinului fata de Moldova si vrajmasia acesteia in raport cu Romania, care militeaza la toate reuniunile internationale pentru diseminarea democratiei in spatiul postsovietic si pastrarea integritatii teritoriale a statelor din aceasta regiune. Opozitia noastra la independenta Kosovo are legatura cu avertismentul Moscovei ca o va folosi ca precedent juridic pentru Transnistria, Osetia de Sud si Abhazia.
Ostilitatea Moldovei, manifestata, potrivit unor informatii, nu numai in relatiile politice, ci si in cele de securitate, este de fapt expresia antipatiei rusesti fata de tara noastra, viitoare gazda pentru bazele militare americane si activa in politica de securitate energetica a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, am calcat pe coada ursul rusesc, iar el ne zgarie cu ghearele sale
moldovenesti: ura fratilor doare mai tare decat pretul la gaz si la petrol.
Prin Voronin si Tarlev, Moscova ne atrage atentia ca triunghiul politic Bucuresti, Moscova, Chisinau functioneaza si dupa aderarea la UE. Romania este criticabila poate pentru bunavointa impotenta fata de Moldova, cum o numeste un prieten jurnalist. Totusi, sa nu uitam ca relatiile Romaniei politice si chiar economice cu Moldova au fost de multe ori reglate la Kremlin, chiar daca politicienii nu o recunosc.
In 2002 Guvernul Romaniei propunea Guvernului Rusiei sa dezvolte in comun proiecte concrete si societati mixte in Moldova, ca aceasta sa nu colapseze. Capitalul romanesc si experientele noastre in democratie au fost si sunt oprite la granita de bravul soldat sovietic, metaforic vorbind, pentru ca ar concura interesele rusesti in regiune.
Romania are insa de doua ori obligatia sa sprijine Moldova, in pofida adversitatii autoritatilor si adoptand o tactica adecvata sensibilitatilor istorice de peste Prut. Este o datorie fata de cei 40% dintre moldoveni, care au raspuns unui chestionar CIVIS citat de Hotnews, ca autoritatile de la Chisinau ar trebui sa accepte neconditionat ofertele Romaniei in sprijinul aderarii la UE. Si este o sarcina de la sine inteleasa pentru un stat aflat la intersectia dintre doua spatii de securitate de a proteja zona-tampon.
Liderii de la Chisinau ne-au refuzat medierea in relatia cu UE, au declinat invitatia de a participa la Sommet-ul Francofoniei de la Bucuresti, au cerut drepturi culturale pentru cei 10 milioane de minoritari moldoveni referindu-se la romanii moldoveni. Apogeul a fost atins ieri, cand Guvernul Tarlev a solicitat comunitatii internationale sa ia act ca, prin politicile sale privind vizele si cetatenia, normale intre vecini, ameninta statalitatea si securitatea Republicii Moldova. Tanguirea de peste Prut are menirea de a deconspira Romania ca stat agresiv imperialist.
Nu trebuie invocata teoria haosului pentru a remarca relatia de cauzalitate intre tandretea Kremlinului fata de Moldova si vrajmasia acesteia in raport cu Romania, care militeaza la toate reuniunile internationale pentru diseminarea democratiei in spatiul postsovietic si pastrarea integritatii teritoriale a statelor din aceasta regiune. Opozitia noastra la independenta Kosovo are legatura cu avertismentul Moscovei ca o va folosi ca precedent juridic pentru Transnistria, Osetia de Sud si Abhazia.
Ostilitatea Moldovei, manifestata, potrivit unor informatii, nu numai in relatiile politice, ci si in cele de securitate, este de fapt expresia antipatiei rusesti fata de tara noastra, viitoare gazda pentru bazele militare americane si activa in politica de securitate energetica a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, am calcat pe coada ursul rusesc, iar el ne zgarie cu ghearele sale
moldovenesti: ura fratilor doare mai tare decat pretul la gaz si la petrol.
Prin Voronin si Tarlev, Moscova ne atrage atentia ca triunghiul politic Bucuresti, Moscova, Chisinau functioneaza si dupa aderarea la UE. Romania este criticabila poate pentru bunavointa impotenta fata de Moldova, cum o numeste un prieten jurnalist. Totusi, sa nu uitam ca relatiile Romaniei politice si chiar economice cu Moldova au fost de multe ori reglate la Kremlin, chiar daca politicienii nu o recunosc.
In 2002 Guvernul Romaniei propunea Guvernului Rusiei sa dezvolte in comun proiecte concrete si societati mixte in Moldova, ca aceasta sa nu colapseze. Capitalul romanesc si experientele noastre in democratie au fost si sunt oprite la granita de bravul soldat sovietic, metaforic vorbind, pentru ca ar concura interesele rusesti in regiune.
Romania are insa de doua ori obligatia sa sprijine Moldova, in pofida adversitatii autoritatilor si adoptand o tactica adecvata sensibilitatilor istorice de peste Prut. Este o datorie fata de cei 40% dintre moldoveni, care au raspuns unui chestionar CIVIS citat de Hotnews, ca autoritatile de la Chisinau ar trebui sa accepte neconditionat ofertele Romaniei in sprijinul aderarii la UE. Si este o sarcina de la sine inteleasa pentru un stat aflat la intersectia dintre doua spatii de securitate de a proteja zona-tampon.
Basescu recunoaste ca si-a pus apostila pe memoriul unui urmarit penal
Presedintele Traian Basescu a confirmat, ieri, informatia aparuta in ziarul "Gandul" conform careia memoriul pe care l-a primit apartine omul de afaceri Arpad Paszkany, urmarit penal in dosarul "Gazeta", pentru instigare la santaj si sprijinire de grup infractional.
"Este de la Cluj un om de afaceri, cred ca asa se numeste. Trebuie sa recunosc ca n-am stiut ca era pe toate site-urile. Am crezut ca l-am primit eu pe mail, personal, dar vad ca e pe toate site-urile, asa ca, cu certitudine, l-a primit si Parchetul General, la ora asta, pe mail, asa cum l-am primit si eu", s-a replicat Basescu.
El a negat ca ar fi stiut de situatia juridica a lui Paszkany: "E greu sa stii toate problemele legate de «Gazeta» sau de nu stiu ce. In orice caz, citindu-l, n-ai nici o stare de confort, pentru ca nu poti sa pleci de la premisa ca, neaparat, ti-a scris minciuni. E destul de neconfortabil (memoriul - n.red.)".
Seful statului a anuntat, luni, la bilantul Parchetului General, ca ii va trimite procurorului Codruta Kovesi un memoriu, pe care a scris: "Rog analiza si solutie legala". Basescu a sustinut ca, daca cele semnalate in memoriu se confirma, atunci documentul este proba "impletirii intereselor intre politic, oameni de afaceri, oameni de presa si, din pacate, chiar si a unor magistrati implicati intr-un proces de impingere a realitatii unei licitatii".
"Este de la Cluj un om de afaceri, cred ca asa se numeste. Trebuie sa recunosc ca n-am stiut ca era pe toate site-urile. Am crezut ca l-am primit eu pe mail, personal, dar vad ca e pe toate site-urile, asa ca, cu certitudine, l-a primit si Parchetul General, la ora asta, pe mail, asa cum l-am primit si eu", s-a replicat Basescu.
El a negat ca ar fi stiut de situatia juridica a lui Paszkany: "E greu sa stii toate problemele legate de «Gazeta» sau de nu stiu ce. In orice caz, citindu-l, n-ai nici o stare de confort, pentru ca nu poti sa pleci de la premisa ca, neaparat, ti-a scris minciuni. E destul de neconfortabil (memoriul - n.red.)".
Seful statului a anuntat, luni, la bilantul Parchetului General, ca ii va trimite procurorului Codruta Kovesi un memoriu, pe care a scris: "Rog analiza si solutie legala". Basescu a sustinut ca, daca cele semnalate in memoriu se confirma, atunci documentul este proba "impletirii intereselor intre politic, oameni de afaceri, oameni de presa si, din pacate, chiar si a unor magistrati implicati intr-un proces de impingere a realitatii unei licitatii".
O tânără a murit la Spitalul de copii "Marie Curie", lovită de ascensor
O tânără, în vârstă de 16 ani, mamă a unui copil, a murit, joi, în jurul orei 10.00, după ce a fost prinsă între ascensor şi puţul prin care acesta se deplasează, la Spitalul "Marie Curie" din Capitală.
Deocamdată, nu se cunosc cauzele incidentului.
Adjunctul ISU, Dumitru Tudorică a declarat că în lift se mai aflau două persoane, printre care şi şeful pazei spitalului, care nu au putut să facă nimic pentru a opri ascensorul.
Pe de altă parte Adrian Toroc, administrator la Emac Impex, firma care se ocupă de întreţinerea ascesoarelor din spitalul Marie Curie, a refuzat orice discuţie cu reporterul Realitatea Tv.
Directorul spitalului, Daniel Buzatu, va demara o anchetă pentru a vedea care au fost cauzele producerii accidentului.
Daniel Buzatu a precizat, pentru NewsIn, că până la momentul producerii tragediei nu au mai fost semnalate probleme în funcţionarea ascensoarelor spitalului.
"Lifturile sunt verificate şi există contracte de service, iar până acum nu mi s-a mai raportat niciun incident în funcţionarea lor", a mai spus Buzatu.
Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Bucureşti nu are responsabilităţi legate de fucţionarea ascensoarelor din spitalele publice şi nici nu deţine o situaţie care să arate câte dintre acestea funcţionează şi câte nu.
Deocamdată, nu se cunosc cauzele incidentului.
Adjunctul ISU, Dumitru Tudorică a declarat că în lift se mai aflau două persoane, printre care şi şeful pazei spitalului, care nu au putut să facă nimic pentru a opri ascensorul.
Pe de altă parte Adrian Toroc, administrator la Emac Impex, firma care se ocupă de întreţinerea ascesoarelor din spitalul Marie Curie, a refuzat orice discuţie cu reporterul Realitatea Tv.
Directorul spitalului, Daniel Buzatu, va demara o anchetă pentru a vedea care au fost cauzele producerii accidentului.
Daniel Buzatu a precizat, pentru NewsIn, că până la momentul producerii tragediei nu au mai fost semnalate probleme în funcţionarea ascensoarelor spitalului.
"Lifturile sunt verificate şi există contracte de service, iar până acum nu mi s-a mai raportat niciun incident în funcţionarea lor", a mai spus Buzatu.
Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Bucureşti nu are responsabilităţi legate de fucţionarea ascensoarelor din spitalele publice şi nici nu deţine o situaţie care să arate câte dintre acestea funcţionează şi câte nu.
Un angajat al Metrorex a aruncat cu o sticlă cu benzină într-un director din Ministerul Transporturilor
Un angajat al Ministerului Transporturilor a fost reţinut de Poliţia Transporturi, în această dimineaţă, după ce l-a ameninţat cu un cocteil molotov pe directorul de exploatare al acestei instituţii, au declarat pentru NewsIn oficiali din poliţie.
Potrivit acestor oficiali, incidentul s-a petrecut în jurul orei 8.45, la etajul nouă al clădirii ministerului.
Martorii spun că Marian Iordache, un bărbat în vârstă de 35 de ani, angajat al ministerului, s-a dus cu un cocteil molotov la biroul
directorului de exploatare Gabriel Burlacu şi l-a ameninţat că-i dă foc.
Între cei doi, mai spun martorii, ar exista un conflict mai vechi, însă nimeni nu poate preciza cu exactitate despre ce este vorba.
Primele verificări ale poliţiştilor de la transporturi arată că Marian Iordache a fost internat, anul trecut, la Spitalul de psihiatrie V. Obregia.
Potrivit acestor oficiali, incidentul s-a petrecut în jurul orei 8.45, la etajul nouă al clădirii ministerului.
Martorii spun că Marian Iordache, un bărbat în vârstă de 35 de ani, angajat al ministerului, s-a dus cu un cocteil molotov la biroul
directorului de exploatare Gabriel Burlacu şi l-a ameninţat că-i dă foc.
Între cei doi, mai spun martorii, ar exista un conflict mai vechi, însă nimeni nu poate preciza cu exactitate despre ce este vorba.
Primele verificări ale poliţiştilor de la transporturi arată că Marian Iordache a fost internat, anul trecut, la Spitalul de psihiatrie V. Obregia.
Control de intimidare la Directia Anticoruptie
Descinderea Corpului de Control al MAI la Directia Anticoruptie s-a facut precipitat, de pe o zi pe alta, fara respectarea normelor interne.
Un ordin al ministrului de Interne precizeaza ca activitatile de control in minister se anunta cu cinci zile inainte, astfel incit comanda unitatii verificate sa aiba timp
sa pregateasca documentele. Descinderea Corpului de Control al MAI la Directia Generala Anticoruptie, care a generat ulterior demisia sefului DGA, Marian Sintion, s-a facut la numai 24 de ore dupa notificarea actiunii de control. O alianta de ONG-uri constituita, la cererea UE, cu scopul de a sprijini si de a monitoriza activitatea DGA a reactionat ieri vehement fata de circumstantele care au dus la demisia lui Marian Sintion.
Ministerul Administratiei si Internelor a reactionat ieri, printr-un comunicat, la articolele aparute in presa referitoare la demisia procurorului Marian Sintion de la conducerea Directiei Generale Anticoruptie din MAI. In comunicat se arata ca ministrul Vasile Blaga respinge „interpretarile“ mass-media care pun demisia lui Sintion pe seama faptului ca anchetele derulate de aceasta structura ar viza angajati cu functii de conducere din cadrul MAI. „Ministrul Vasile Blaga a limitat controlul aflat in derulare la DGA la aspectele care nu au legatura cu activitatea operationala a directiei. Toate dosarele, documentele si informatiile aflate in lucru sint exceptate de la acest control“, se mai arata in comunicat.
De pe o zi pe alta
Ministerul mai precizeaza ca din comisia de control nu face parte nici un angajat al MAI care este, direct sau indirect, implicat intr-o investigatie a DGA, „inclusiv in cercetarile derulate cu privire la posibilele nereguli inregistrate in achizitionarea de catre mai multi angajati ai MAI a locuintelor de serviciu“. Comunicatul nu spune insa nimic despre circumstantele bizare in care a fost declansat controlul. Potrivit unui ordin al ministrului de Interne din anul 2000, privind organizarea si executarea inspectiilor din unitatile ministerului, comanda unitatii ce urmeaza a fi verificata trebuie instiintata cu cinci zile inainte asupra acestui lucru, o data cu prezentarea planului de control aprobat de ministru. Potrivit surselor noastre din MAI, conducerea DGA a fost instiintata asupra controlului luni la prinz, moment in care i s-a comunicat ca echipa de control va sosi a doua zi. In pofida solicitarilor, ragazul de cinci zile, necesar punerii in ordine a documentelor, a fost refuzat si Corpul de Control a inceput marti verificarile.
Descinderea Corpului de Control la DGA survine la citeva zile dupa ce „Cotidianul“ a aratat ca printre politistii care si-au cumparat in conditii suspecte apartamentele de serviciu se afla cel putin trei inspectori de la Corpul de Control.
In conferinta de presa in care si-a anuntat demisia, Marian Sintion a precizat ca mai sint inca doi: comisarul-sef Constantin Rotaru, care a declarat in fals ca nu mai detine locuinta, desi avea o vila la Slatina, si inca un ofiter al carui nume nu a fost facut public.
Societatea civila riposteaza
Comitetul Strategic al DGA, o alianta de ONG-uri infiintata, la solicitarea UE, cu scopul de a sprijini si de a monitoriza si activitatea structurii de anticoruptie din MAI, a reactionat ieri ferm fata de circumstantele care au dus la demisia lui Marian Sintion. Alexandru Cumpanasu, presedintele Asociatiei pentru Implementarea Democratiei, a declarat ca „demisia procurorului Sintion, precum si presiunile aplicate asupra institutiilor anticoruptie constituie semnale negative si un mare pas inapoi in ceea ce priveste vointa politica pentru continuarea reformelor anticoruptie“.
Iar Victor Alistar, director executiv la Transparency International Romania, a aratat ca dispunerea acelui control „incalca Conventia ONU impotriva coruptiei, care prevede in mod expres diligente de evitare a conflictelor de interese prin interpus. Or, oficialii MAI care si-au desemnati reprezentanti in Comisia de Control aveau, in acelasi timp, dosare instrumentate la DGA“. Membrii Comitetului Strategic spun ca la sedintele de lucru Marian Sintion era in mod repetat atacat de sefii din MAI.
Vasile Blaga, prieten de familie cu Corpul de Control
Printr-un ordin semnat la sfirsitul anului 2005, ministrul Vasile Blaga a modificat, cu doar doua zile inaintea concursului, regulile pentru ocuparea unui post la Agentia Nationala Antidrog (ANA), care a fost cistigat ulterior de fata comisarului-sef, Constantin Manoloiu, seful Corpului de Control al MAI. Postul scos la concurs era chiar in cadrul Directiei de Evaluare-Coordonare, condusa pina in octombrie 2005 de catre Manoloiu, inainte ca acesta sa fie avansat ca sef al Corpului de Control. „Cotidianul” a relatat pe larg despre acest subiect in octombrie 2006. Fata lui Manoloiu, o civila absolventa de ASE, a cistigat concursul detasat, cu nota 9,50, urmatoarele medii fiind 8,20, 7,32, 7,00 si restul sub 6,00. Ceilalti candidati care s-au simtit nedreptatiti trebuiau sa se adreseze comisarului-sef Manoloiu pentru a face o reclamatie cu privire la modul in care s-a desfasurat concursul cistigat de fiica sa. Au renuntat. Ancheta demarata de catre Departamentul de Resurse Umane din MAI a concluzionat: concursul s-a desfasurat legal.
Un ordin al ministrului de Interne precizeaza ca activitatile de control in minister se anunta cu cinci zile inainte, astfel incit comanda unitatii verificate sa aiba timp
sa pregateasca documentele. Descinderea Corpului de Control al MAI la Directia Generala Anticoruptie, care a generat ulterior demisia sefului DGA, Marian Sintion, s-a facut la numai 24 de ore dupa notificarea actiunii de control. O alianta de ONG-uri constituita, la cererea UE, cu scopul de a sprijini si de a monitoriza activitatea DGA a reactionat ieri vehement fata de circumstantele care au dus la demisia lui Marian Sintion.
Ministerul Administratiei si Internelor a reactionat ieri, printr-un comunicat, la articolele aparute in presa referitoare la demisia procurorului Marian Sintion de la conducerea Directiei Generale Anticoruptie din MAI. In comunicat se arata ca ministrul Vasile Blaga respinge „interpretarile“ mass-media care pun demisia lui Sintion pe seama faptului ca anchetele derulate de aceasta structura ar viza angajati cu functii de conducere din cadrul MAI. „Ministrul Vasile Blaga a limitat controlul aflat in derulare la DGA la aspectele care nu au legatura cu activitatea operationala a directiei. Toate dosarele, documentele si informatiile aflate in lucru sint exceptate de la acest control“, se mai arata in comunicat.
De pe o zi pe alta
Ministerul mai precizeaza ca din comisia de control nu face parte nici un angajat al MAI care este, direct sau indirect, implicat intr-o investigatie a DGA, „inclusiv in cercetarile derulate cu privire la posibilele nereguli inregistrate in achizitionarea de catre mai multi angajati ai MAI a locuintelor de serviciu“. Comunicatul nu spune insa nimic despre circumstantele bizare in care a fost declansat controlul. Potrivit unui ordin al ministrului de Interne din anul 2000, privind organizarea si executarea inspectiilor din unitatile ministerului, comanda unitatii ce urmeaza a fi verificata trebuie instiintata cu cinci zile inainte asupra acestui lucru, o data cu prezentarea planului de control aprobat de ministru. Potrivit surselor noastre din MAI, conducerea DGA a fost instiintata asupra controlului luni la prinz, moment in care i s-a comunicat ca echipa de control va sosi a doua zi. In pofida solicitarilor, ragazul de cinci zile, necesar punerii in ordine a documentelor, a fost refuzat si Corpul de Control a inceput marti verificarile.
Descinderea Corpului de Control la DGA survine la citeva zile dupa ce „Cotidianul“ a aratat ca printre politistii care si-au cumparat in conditii suspecte apartamentele de serviciu se afla cel putin trei inspectori de la Corpul de Control.
In conferinta de presa in care si-a anuntat demisia, Marian Sintion a precizat ca mai sint inca doi: comisarul-sef Constantin Rotaru, care a declarat in fals ca nu mai detine locuinta, desi avea o vila la Slatina, si inca un ofiter al carui nume nu a fost facut public.
Societatea civila riposteaza
Comitetul Strategic al DGA, o alianta de ONG-uri infiintata, la solicitarea UE, cu scopul de a sprijini si de a monitoriza si activitatea structurii de anticoruptie din MAI, a reactionat ieri ferm fata de circumstantele care au dus la demisia lui Marian Sintion. Alexandru Cumpanasu, presedintele Asociatiei pentru Implementarea Democratiei, a declarat ca „demisia procurorului Sintion, precum si presiunile aplicate asupra institutiilor anticoruptie constituie semnale negative si un mare pas inapoi in ceea ce priveste vointa politica pentru continuarea reformelor anticoruptie“.
Iar Victor Alistar, director executiv la Transparency International Romania, a aratat ca dispunerea acelui control „incalca Conventia ONU impotriva coruptiei, care prevede in mod expres diligente de evitare a conflictelor de interese prin interpus. Or, oficialii MAI care si-au desemnati reprezentanti in Comisia de Control aveau, in acelasi timp, dosare instrumentate la DGA“. Membrii Comitetului Strategic spun ca la sedintele de lucru Marian Sintion era in mod repetat atacat de sefii din MAI.
Vasile Blaga, prieten de familie cu Corpul de Control
Printr-un ordin semnat la sfirsitul anului 2005, ministrul Vasile Blaga a modificat, cu doar doua zile inaintea concursului, regulile pentru ocuparea unui post la Agentia Nationala Antidrog (ANA), care a fost cistigat ulterior de fata comisarului-sef, Constantin Manoloiu, seful Corpului de Control al MAI. Postul scos la concurs era chiar in cadrul Directiei de Evaluare-Coordonare, condusa pina in octombrie 2005 de catre Manoloiu, inainte ca acesta sa fie avansat ca sef al Corpului de Control. „Cotidianul” a relatat pe larg despre acest subiect in octombrie 2006. Fata lui Manoloiu, o civila absolventa de ASE, a cistigat concursul detasat, cu nota 9,50, urmatoarele medii fiind 8,20, 7,32, 7,00 si restul sub 6,00. Ceilalti candidati care s-au simtit nedreptatiti trebuiau sa se adreseze comisarului-sef Manoloiu pentru a face o reclamatie cu privire la modul in care s-a desfasurat concursul cistigat de fiica sa. Au renuntat. Ancheta demarata de catre Departamentul de Resurse Umane din MAI a concluzionat: concursul s-a desfasurat legal.
Valetul presedintelui
Procurorul sef al DNA, Daniel Marius Morar - numit in aceasta functie de presedintele Traian Basescu -, se dovedeste a fi recunoscator celui care, dintr-un anonim procuror de provincie, l-a facut peste noapte seful anticoruptiei din Romania. "Dosarul Flota", in care Basescu a fost trimis in judecata de fostul PNA (actual DNA), este tinut din 2005 la "naftalina". Prin hotararea Inaltei Curti, "Dosarul Flota" a fost returnat DNA, pentru neregularitatea actului de sesizare a instantei. Mai precis, pentru faptul ca rechizitoriul nu a fost semnat de fostul sef al PNA, Ioan Amarie, ci de un adjunct al acestuia, Gheorghe Suhan. Morar ar fi avut obligatia sa refaca actul de sesizare. Adica sa modifice prima pagina a rechizitoriului, sa inlocuiasca denumirea Parchetul National Anticoruptie cu Directia Nationala Anticoruptie, precum si numele conducatorului ei si sa-l semneze. Aceasta echivala cu confirmarea rechizitoriului, caz in care dosarul trebuia sa plece inapoi la Inalta Curte. Nimic din toate acestea nu s-a intamplat. Totusi, "Dosarul Flota" se afla azi intr-o faza tipica reluarii cercetarilor, respectiv s-a facut o disjungere, se administreaza o expertiza financiar-contabila cu termen de finalizare luna martie 2007 etc.
Inalta Curte nu a dispus refacerea urmaririi penale (desi avea aceasta posibilitate), ci doar refacerea actului de sesizare. De cand "Dosarul Flota" a fost returnat la DNA, presa si opinia publica au fost intoxicate sistematic cu mesaje venite din zona Cotrocenilor potrivit carora seful statului nu poate fi urmarit penal decat pentru infractiunea de "inalta tradare". Infractiune care insa nu exista in Codul penal.
Nu in ultimul rand, mai trebuie precizat ca Daniel Marius Morar - executantul "dosarului Flota" - este o persoana care poate fi usor compromisa. Asta deoarece are la palmaresul sau de procuror cateva arestari si trimiteri in judecata finalizate cu achitari, care au generat daune de miliarde de lei vechi, pe care statul roman a fost nevoit sa le plateasca victimelor sale. O simpla actiune in regres pe care Ministerul Finantelor ar dori sa o intenteze lui Morar pentru plata de la buget a gafelor din dosarelor sale, i-ar pune capat in mod dezonorant carierei.
Returnarea la DNA
Prin rechizitoriul PNA nr. 20 din 09.08.2004, semnat de procurorii Vasile Draghici si Ioan Otel si confirmat de fostul adjunct al sefului PNA, Gheorghe Suhan, 79 de inculpati din "Dosarul Flota", printre care si Traian Basescu, au fost trimisi in judecata pentru un prejudiciu de peste 300 de milioane de USD. Cauzat prin instrainarea a 16 nave ale CNM Petromin SA in anii '90. Ex-ministrul Transporturilor, Traian Basescu, a fost inculpat pentru abuz in serviciu, fals, inselaciune si altele. La alegerile din 2004, Basescu a fost ales presedinte al Romaniei, astfel incat, in cadrul procesului penal de la Inalta Curte, in urma declaratiilor publice ale unor politicieni pro-Basescu, care au acreditat ideea ca acesta nu poate fi judecat decat pentru "inalta tradare", instanta a ridicat din oficiu exceptia imunitatii prezidentiale. Inalta Curte a considerat insa ca textele constitutionale privind imunitatea sunt ambigue si nu s-a pronuntat in final pe exceptia ridicata din oficiu, desi printre zecile de inculpati au existat unii care au admis ca Basescu nu are imunitate
.
Prin sentinta nr. 293 din 27.04.2005 a Inaltei Curti, "Dosarul Flota" a fost restituit la DNA pentru "neregularitatea actului de sesizare", desi Basescu a cerut ca dosarul sa se judece. Sentinta a ramas definitiva prin decizia nr. 312 din 05.12.2005 a Completului de 9 judecatori. Astfel, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca restituirea dosarului s-a datorat nu imunitatii prezidentiale sau necesitatii reluarii urmaririi penale (cum a fost intoxicata presa), ci simplului fapt ca rechizitoriul "Flota" nu a fost confirmat de fostul sef al DNA, Ioan Amarie, ci de adjunctul acestuia. Morar a declarat imediat presei ca va studia cele 130 de volume ale dosarului pentru a putea lua o hotarare in cunostinta de cauza. Conform legii, faza imediat urmatoare era ca Daniel Morar sa-si asume obligatia de a reface actul de sesizare (varianta in care sa trimita dosarul inapoi la Inalta Curte). Teoretic, exista si posibilitatea sa-l infirme (varianta in care personal trebuia sa emita o ordonanta motivata in care sa justifice masura luata). Morar nu si-a asumat aceasta obligatie din 2005 si pana azi.
De curand, seful DNA a declarat presei ca in cauza s-ar administra expertize si alte probatorii, proceduri care presupuneau o infirmare prealabila a rechizitoriului "Flota" de catre Morar. Surpriza de proportii insa! La insistentele repetate ale reporterilor ZIUA, de a afla daca in "Dosarul Flota" s-a produs
vreo infirmare, raspunsul oferit de aceasta institutie a fost sec: "Rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Basescu Traian NU A FOST INFIRMAT".
Motivarea Inaltei Curti
Desi rechizitoriul "Flota" nu a fost infirmat, recentele declaratii ale lui Morar, smulse de jurnalisti, au lasat sa se inteleaga ca in cauza s-ar fi facut o disjungere si s-ar efectua o expertiza financiar-contabila cu termen de finalizare luna martie 2007. Acest fapt echivaleaza cu reluarea cercetarilor, aspect pe care Inalta Curte nu l-a dispus.
DNA nu s-a invrednicit niciodata sa dea vreun comunicat de presa despre starea dosarului, desi ar fi avut obligatia sa o faca dat fiind interesul general pentru persoana presedintelui.
Revenind la reluarea cercetarilor, potrivit art. 270 Codului de procedura penala, o asemenea procedura este permisa doar in cazurile cand instanta dispune refacerea urmaririi penale, cand a incetat o cauza de suspendare sau cand se impune redeschiderea urmaririi penale. Nici o asemenea varianta nu priveste "Dosarul Flota". Decizia Inaltei Curti nu a dispus refacerea urmaririi penale, ci doar solutionarea neregularitatii actului de sesizare a instantei (a rechizitoriului). In motivatia instantei supreme se arata: "Inalta Curte de Casatie si Justitie constata fata de situatia retinuta ca exceptiile invocate sub acest aspect sunt intemeiate, astfel incat respectand dispozitiile art. 300, alin 2, din Codul de procedura penala se afla in situatia de a restitui organului care a intocmit actul de sesizare, rechizitoriul, IN VEDEREA REFACERII ACESTUIA, intrucat se constata ca sesizarea nu a fost facuta potrivit legii..." Iata, prin urmare, ca obligatia trasata DNA de catre judecatori a fost de a reface actul, nu pentru ca nu ar fi fost bine administrate probele, ci pentru lipsa semnaturii sefului DNA. Morar trebuia doar sa semneze rechizitoriul sau sa-l infirme prin ordonanta motivata. Dar nu a facut-o, dovada fiind raspunsul dat de DNA ziarului ZIUA.
Cum s-a ajuns azi la tinutul dosarului la sertar si la administrarea
de expertize intr-un rechizitoriu neinfirmat poate ne va explica intr-o zi procurorul Morar.
Falsa problema a imunitatii prezidentiale
Pe parcursul procesului de la Inalta Curte, in "Dosarul Flota" s-a ridicat din oficiu si exceptia imunitatii prezidentiale. Au fost voci printre zecile de inculpati care au spus ca presedintele poate fi judecat, iar altele, cele mai numeroase, ca nu poate.
Instanta nu s-a pronuntat insa pe aceasta exceptie, ci doar pe cea privind neregularitatea rechizitoriului, pe care a admis-o. Desi exceptia cu imunitatea a ramas nesolutionata, instanta a admis totusi ca textele referitoare la imunitatea lui Basescu sunt ambigue. Art. 84, pct. 2, din Constitutie stipuleaza: "Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72, alineatul 1 se aplica in mod corespunzator". Daca mergem la articolul 72, care se refera la imunitatea parlamentara, aflam ca "Deputatii si senatorii pot fi trimisi in judecata pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politicie, exprimate in exercitarea mandatului". Din corelarea acestor articole, rezulta ca imunitatea presedintelui este identica cu cea a parlamentarilor, acesta putand fi cercetat pentru orice infractiune, cu exceptia opiniilor politice exprimate in timpul
mandatului.
Dar Constitutia mai contine o prevedere ciudata la art. 96, referitor la punerea sub acuzare a presedintelui de catre Parlament, text care prevede: "Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a presedintelui Romaniei pentru inalta tradare". Acesta este textul constitutional pe baza caruia anumite voci pro-Basescu au lansat ideea ca el nu poate fi judecat decat pentru "inalta tradare". Infractiune care, atentie, nu exista in Codul penal. Totusi, chiar daca am extinde acest text asupra "Dosarului Flota", se poate constata ca faptele in baza carora s-a efectuat inculparea au fost comise in anii '90, cand Traian Basescu nu era presedinte si nu avea imunitate prezidentiala.
Evolutia declaratiilor lui Morar
Haideti sa analizam care a fost in timp evolutia declaratiilor sefului DNA, referitoare la "Dosarul Flota". In noiembrie 2005, Morar sustinea ca, in opinia sa, presedintele nu poate fi cercetat decat pentru infractiunea de "inalta tradare". Motiv pentru care, tot in 2005, DNA a anuntat ca a inchis un dosar vizand o tranzactie cu un teren efectuata de Basescu. In ianuarie 2006, Morar si-a nuantat declaratiile in sensul ca Basescu are in continuare calitatea de inculpat, dar nu poate fi cercetat pentru ca are imunitate, motiv pentru care ar fi posibila o disjungere. Seful DNA a zis ca nu a semnat rechizitoriul "Flota" pentru ca are nevoie de timp de studiu sa vada mai intai despre ce este vorba in cele 130 de volume ale dosarului. Morar a mai vorbit si de faptul ca cauza ar trebui studiata de un procuror, care sa-i prezinte o solutie, pe care ulterior sa o accepte sau nu. In aprilie 2006, Morar asigura presa ca "dosarul nu este pus la pastrare, se lucreaza in acest dosar" de catre un procuror. Cine si cum oare a delegat un procuror in acest caz, pentru ca Morar nu avea voie sa-si delege competenta, potrivit deciziei Inaltei Curti? La inceputul acestui an, seful DNA a adaugat ca in dosar se administreaza o expertiza financiar-contabila si ca a avut loc o disjungere pentru a nu se impieta asupra celorlalte persoane cercetate in cauza, dar ca presedintele nu poate fi anchetat pe perioada mandatului.
Intimidarea expertilor
Doi experti, unul contabil si unul maritim, lucreaza in prezent in expertiza dispusa - nu se stie pe ce criterii -, de catre DNA. Ambii experti au fost deja reclamati la Comisia de Disciplina a Corpului Expertilor Contabili pentru modul in care si-au facut treaba. Pentru faptul ca si-ar fi permis sa stabileasca un prejudiciu de peste 161 de milioane de dolari, in sarcina unora si altora. Expertii au fost bombardati cu plangeri, in scopul sanctionarii lor disciplinare, cu efect de tergiversare a anchetei penale.
La mana politicului
Actualul sef al DNA poarta pacatul unor anchete lamentabile, finalizate cu achitarea unor persoane pe care le-a privat de libertate pentru ca "a crezut" in vinovatia lor. Arestarea unui vicepresedinte de partid din Bistrita, Liviu Ciupe, si trimiterea lui in judecata de catre Morar, s-au soldat in final cu achitarea. Acesta si alte persoane arestate in dosar, au dat in judecata statul roman si au obtinut despagubiri de trei miliarde lei vechi. Potrivit noilor reglementari in materie, in care statul roman, prin Ministerul Finantelor, are azi obligatia de a formula actiuni in regres contra celor care produc pagube bugetului, prin erorile judiciare, Daniel Morar poate deveni oricand o tinta a unei asemenea actiuni in Justitie. Practic, seful DNA este la mana politicului si poate fi discreditat, prin simpla depunere la instanta a unei actiuni in regres. De asemenea, el poate fi revocat oricand in functie de Traian Basescu, la propunerea ministrului Justitiei, Monica Macovei.
Inalta Curte nu a dispus refacerea urmaririi penale (desi avea aceasta posibilitate), ci doar refacerea actului de sesizare. De cand "Dosarul Flota" a fost returnat la DNA, presa si opinia publica au fost intoxicate sistematic cu mesaje venite din zona Cotrocenilor potrivit carora seful statului nu poate fi urmarit penal decat pentru infractiunea de "inalta tradare". Infractiune care insa nu exista in Codul penal.
Nu in ultimul rand, mai trebuie precizat ca Daniel Marius Morar - executantul "dosarului Flota" - este o persoana care poate fi usor compromisa. Asta deoarece are la palmaresul sau de procuror cateva arestari si trimiteri in judecata finalizate cu achitari, care au generat daune de miliarde de lei vechi, pe care statul roman a fost nevoit sa le plateasca victimelor sale. O simpla actiune in regres pe care Ministerul Finantelor ar dori sa o intenteze lui Morar pentru plata de la buget a gafelor din dosarelor sale, i-ar pune capat in mod dezonorant carierei.
Returnarea la DNA
Prin rechizitoriul PNA nr. 20 din 09.08.2004, semnat de procurorii Vasile Draghici si Ioan Otel si confirmat de fostul adjunct al sefului PNA, Gheorghe Suhan, 79 de inculpati din "Dosarul Flota", printre care si Traian Basescu, au fost trimisi in judecata pentru un prejudiciu de peste 300 de milioane de USD. Cauzat prin instrainarea a 16 nave ale CNM Petromin SA in anii '90. Ex-ministrul Transporturilor, Traian Basescu, a fost inculpat pentru abuz in serviciu, fals, inselaciune si altele. La alegerile din 2004, Basescu a fost ales presedinte al Romaniei, astfel incat, in cadrul procesului penal de la Inalta Curte, in urma declaratiilor publice ale unor politicieni pro-Basescu, care au acreditat ideea ca acesta nu poate fi judecat decat pentru "inalta tradare", instanta a ridicat din oficiu exceptia imunitatii prezidentiale. Inalta Curte a considerat insa ca textele constitutionale privind imunitatea sunt ambigue si nu s-a pronuntat in final pe exceptia ridicata din oficiu, desi printre zecile de inculpati au existat unii care au admis ca Basescu nu are imunitate
.
Prin sentinta nr. 293 din 27.04.2005 a Inaltei Curti, "Dosarul Flota" a fost restituit la DNA pentru "neregularitatea actului de sesizare", desi Basescu a cerut ca dosarul sa se judece. Sentinta a ramas definitiva prin decizia nr. 312 din 05.12.2005 a Completului de 9 judecatori. Astfel, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca restituirea dosarului s-a datorat nu imunitatii prezidentiale sau necesitatii reluarii urmaririi penale (cum a fost intoxicata presa), ci simplului fapt ca rechizitoriul "Flota" nu a fost confirmat de fostul sef al DNA, Ioan Amarie, ci de adjunctul acestuia. Morar a declarat imediat presei ca va studia cele 130 de volume ale dosarului pentru a putea lua o hotarare in cunostinta de cauza. Conform legii, faza imediat urmatoare era ca Daniel Morar sa-si asume obligatia de a reface actul de sesizare (varianta in care sa trimita dosarul inapoi la Inalta Curte). Teoretic, exista si posibilitatea sa-l infirme (varianta in care personal trebuia sa emita o ordonanta motivata in care sa justifice masura luata). Morar nu si-a asumat aceasta obligatie din 2005 si pana azi.
De curand, seful DNA a declarat presei ca in cauza s-ar administra expertize si alte probatorii, proceduri care presupuneau o infirmare prealabila a rechizitoriului "Flota" de catre Morar. Surpriza de proportii insa! La insistentele repetate ale reporterilor ZIUA, de a afla daca in "Dosarul Flota" s-a produs
vreo infirmare, raspunsul oferit de aceasta institutie a fost sec: "Rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Basescu Traian NU A FOST INFIRMAT".
Motivarea Inaltei Curti
Desi rechizitoriul "Flota" nu a fost infirmat, recentele declaratii ale lui Morar, smulse de jurnalisti, au lasat sa se inteleaga ca in cauza s-ar fi facut o disjungere si s-ar efectua o expertiza financiar-contabila cu termen de finalizare luna martie 2007. Acest fapt echivaleaza cu reluarea cercetarilor, aspect pe care Inalta Curte nu l-a dispus.
DNA nu s-a invrednicit niciodata sa dea vreun comunicat de presa despre starea dosarului, desi ar fi avut obligatia sa o faca dat fiind interesul general pentru persoana presedintelui.
Revenind la reluarea cercetarilor, potrivit art. 270 Codului de procedura penala, o asemenea procedura este permisa doar in cazurile cand instanta dispune refacerea urmaririi penale, cand a incetat o cauza de suspendare sau cand se impune redeschiderea urmaririi penale. Nici o asemenea varianta nu priveste "Dosarul Flota". Decizia Inaltei Curti nu a dispus refacerea urmaririi penale, ci doar solutionarea neregularitatii actului de sesizare a instantei (a rechizitoriului). In motivatia instantei supreme se arata: "Inalta Curte de Casatie si Justitie constata fata de situatia retinuta ca exceptiile invocate sub acest aspect sunt intemeiate, astfel incat respectand dispozitiile art. 300, alin 2, din Codul de procedura penala se afla in situatia de a restitui organului care a intocmit actul de sesizare, rechizitoriul, IN VEDEREA REFACERII ACESTUIA, intrucat se constata ca sesizarea nu a fost facuta potrivit legii..." Iata, prin urmare, ca obligatia trasata DNA de catre judecatori a fost de a reface actul, nu pentru ca nu ar fi fost bine administrate probele, ci pentru lipsa semnaturii sefului DNA. Morar trebuia doar sa semneze rechizitoriul sau sa-l infirme prin ordonanta motivata. Dar nu a facut-o, dovada fiind raspunsul dat de DNA ziarului ZIUA.
Cum s-a ajuns azi la tinutul dosarului la sertar si la administrarea
de expertize intr-un rechizitoriu neinfirmat poate ne va explica intr-o zi procurorul Morar.
Falsa problema a imunitatii prezidentiale
Pe parcursul procesului de la Inalta Curte, in "Dosarul Flota" s-a ridicat din oficiu si exceptia imunitatii prezidentiale. Au fost voci printre zecile de inculpati care au spus ca presedintele poate fi judecat, iar altele, cele mai numeroase, ca nu poate.
Instanta nu s-a pronuntat insa pe aceasta exceptie, ci doar pe cea privind neregularitatea rechizitoriului, pe care a admis-o. Desi exceptia cu imunitatea a ramas nesolutionata, instanta a admis totusi ca textele referitoare la imunitatea lui Basescu sunt ambigue. Art. 84, pct. 2, din Constitutie stipuleaza: "Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72, alineatul 1 se aplica in mod corespunzator". Daca mergem la articolul 72, care se refera la imunitatea parlamentara, aflam ca "Deputatii si senatorii pot fi trimisi in judecata pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politicie, exprimate in exercitarea mandatului". Din corelarea acestor articole, rezulta ca imunitatea presedintelui este identica cu cea a parlamentarilor, acesta putand fi cercetat pentru orice infractiune, cu exceptia opiniilor politice exprimate in timpul
mandatului.
Dar Constitutia mai contine o prevedere ciudata la art. 96, referitor la punerea sub acuzare a presedintelui de catre Parlament, text care prevede: "Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a presedintelui Romaniei pentru inalta tradare". Acesta este textul constitutional pe baza caruia anumite voci pro-Basescu au lansat ideea ca el nu poate fi judecat decat pentru "inalta tradare". Infractiune care, atentie, nu exista in Codul penal. Totusi, chiar daca am extinde acest text asupra "Dosarului Flota", se poate constata ca faptele in baza carora s-a efectuat inculparea au fost comise in anii '90, cand Traian Basescu nu era presedinte si nu avea imunitate prezidentiala.
Evolutia declaratiilor lui Morar
Haideti sa analizam care a fost in timp evolutia declaratiilor sefului DNA, referitoare la "Dosarul Flota". In noiembrie 2005, Morar sustinea ca, in opinia sa, presedintele nu poate fi cercetat decat pentru infractiunea de "inalta tradare". Motiv pentru care, tot in 2005, DNA a anuntat ca a inchis un dosar vizand o tranzactie cu un teren efectuata de Basescu. In ianuarie 2006, Morar si-a nuantat declaratiile in sensul ca Basescu are in continuare calitatea de inculpat, dar nu poate fi cercetat pentru ca are imunitate, motiv pentru care ar fi posibila o disjungere. Seful DNA a zis ca nu a semnat rechizitoriul "Flota" pentru ca are nevoie de timp de studiu sa vada mai intai despre ce este vorba in cele 130 de volume ale dosarului. Morar a mai vorbit si de faptul ca cauza ar trebui studiata de un procuror, care sa-i prezinte o solutie, pe care ulterior sa o accepte sau nu. In aprilie 2006, Morar asigura presa ca "dosarul nu este pus la pastrare, se lucreaza in acest dosar" de catre un procuror. Cine si cum oare a delegat un procuror in acest caz, pentru ca Morar nu avea voie sa-si delege competenta, potrivit deciziei Inaltei Curti? La inceputul acestui an, seful DNA a adaugat ca in dosar se administreaza o expertiza financiar-contabila si ca a avut loc o disjungere pentru a nu se impieta asupra celorlalte persoane cercetate in cauza, dar ca presedintele nu poate fi anchetat pe perioada mandatului.
Intimidarea expertilor
Doi experti, unul contabil si unul maritim, lucreaza in prezent in expertiza dispusa - nu se stie pe ce criterii -, de catre DNA. Ambii experti au fost deja reclamati la Comisia de Disciplina a Corpului Expertilor Contabili pentru modul in care si-au facut treaba. Pentru faptul ca si-ar fi permis sa stabileasca un prejudiciu de peste 161 de milioane de dolari, in sarcina unora si altora. Expertii au fost bombardati cu plangeri, in scopul sanctionarii lor disciplinare, cu efect de tergiversare a anchetei penale.
La mana politicului
Actualul sef al DNA poarta pacatul unor anchete lamentabile, finalizate cu achitarea unor persoane pe care le-a privat de libertate pentru ca "a crezut" in vinovatia lor. Arestarea unui vicepresedinte de partid din Bistrita, Liviu Ciupe, si trimiterea lui in judecata de catre Morar, s-au soldat in final cu achitarea. Acesta si alte persoane arestate in dosar, au dat in judecata statul roman si au obtinut despagubiri de trei miliarde lei vechi. Potrivit noilor reglementari in materie, in care statul roman, prin Ministerul Finantelor, are azi obligatia de a formula actiuni in regres contra celor care produc pagube bugetului, prin erorile judiciare, Daniel Morar poate deveni oricand o tinta a unei asemenea actiuni in Justitie. Practic, seful DNA este la mana politicului si poate fi discreditat, prin simpla depunere la instanta a unei actiuni in regres. De asemenea, el poate fi revocat oricand in functie de Traian Basescu, la propunerea ministrului Justitiei, Monica Macovei.
Averile preotilor au scapat de control
Senatorii PSD, PRM si PC din Comisia juridica au decis, ieri, ca sefii cultelor religioase sa fie exclusi din categoria persoanelor vizate de viitoarea Agentie Nationala de Integritate (ANI). Amendamentul de eliminare a fost propus de social-democratul Serban Nicolae, iar in favoarea lui s-au pronuntat reprezentantii PSD, PC si PRM, dar si senatorul PNL Norica Nicolai.
In loc sa inainteze in dezbaterile pe marginea Legii ANI, senatorii juristi au revenit, ieri, la un articol votat anterior. Concret, este vorba de articolul prin care se instituia obligatia declararii averii pentru toate categoriile de persoane numite in functie de presedintele Romaniei, de Parlament, de Guvern sau de primul ministru. Social-democratul Serban Nicolae a insistat insa sa se completeze textul deja adoptat si sa se stabileasca o exceptie pentru "persoanele apartinand cultelor religioase". Ca argument s-a invocat faptul ca, de la un anumit nivel, sefii cultelor sunt numiti de presedinte si ca preotii nu poseda oricum averi. In replica, secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Katalin Kibedi, a explicat ca exista "dovezi clare" de-spre preoti care au inscris in cartea funciara dreptul de proprietate sau care sunt salarizati de la bugetul de stat. In ciuda opozitiei ministerului, reprezentantii PSD, PC si PRM au reusit sa impuna noua modificare de substanta. Opozitia a fost ajutata, din nou, de senatorul PNL Norica Nicolai. Impotriva amendamentului s-au pronuntat udemeristul Peter Eckstein Kovacs si liberalul Mario Oprea, in vreme ce democratul Dorel Jurcan s-a abtinut.
Modificarea Legii ANI s-a produs
in contextul in care reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane au cerut, in repetate randuri, sa nu fie controlate averile ierarhilor, pe motiv ca acestia nu ar dispune de averi personale si ca s-ar aduce o "grava atingere" autonomiei BOR si cultelor religioase legal recunoscute. Cand Legea ANI a ajuns la Senat, Patriarhul Teoctist s-a adresat, in scris, conducerilor celor doua Camere solicitand scoaterea ierarhilor din categoria persoanelor controlabile. "Avand in vedere interdictia legala si canonica de a dispune de averi personale (...) in numele Sfantului Sinod al BOR, consideram inadecvata includerea personalului din conducerea cultelor religioase, respectiv a ierarhilor Bisericii noastre in proiectul de lege privind declararea si controlul averilor si solicitam eliminarea acestei prevederi care aduce o grava atingere autonomiei BOR si cultelor religioase legal recunoscute din Romania", se arata in epistola adresata de Teoctist Parlamentului.
Marius Oprea, consilierul premierului pe probleme de securitate: "Este o gaselnita pre-electorala"
"Este o demagogie si o gaselnita pre-electorala. Este o pata pe obrazul reprezentantilor cultelor religioase care au insistat ca aceasta exceptie sa fie prevazuta in lege. Se merge pe aceeasi idee: sa facem legi, dar fara sa le modificam in mod esential. La fel s-a intamplat si cu Legea CNSAS cand acelasi domn (n.r. - senatorul PSD Serban Nicolae) a avut initiative similare, cum ar fi excluderea liderilor PCR din categoria colaboratorilor fostei Securitati."
(Cristina Dobreanu)
In loc sa inainteze in dezbaterile pe marginea Legii ANI, senatorii juristi au revenit, ieri, la un articol votat anterior. Concret, este vorba de articolul prin care se instituia obligatia declararii averii pentru toate categoriile de persoane numite in functie de presedintele Romaniei, de Parlament, de Guvern sau de primul ministru. Social-democratul Serban Nicolae a insistat insa sa se completeze textul deja adoptat si sa se stabileasca o exceptie pentru "persoanele apartinand cultelor religioase". Ca argument s-a invocat faptul ca, de la un anumit nivel, sefii cultelor sunt numiti de presedinte si ca preotii nu poseda oricum averi. In replica, secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Katalin Kibedi, a explicat ca exista "dovezi clare" de-spre preoti care au inscris in cartea funciara dreptul de proprietate sau care sunt salarizati de la bugetul de stat. In ciuda opozitiei ministerului, reprezentantii PSD, PC si PRM au reusit sa impuna noua modificare de substanta. Opozitia a fost ajutata, din nou, de senatorul PNL Norica Nicolai. Impotriva amendamentului s-au pronuntat udemeristul Peter Eckstein Kovacs si liberalul Mario Oprea, in vreme ce democratul Dorel Jurcan s-a abtinut.
Modificarea Legii ANI s-a produs
in contextul in care reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane au cerut, in repetate randuri, sa nu fie controlate averile ierarhilor, pe motiv ca acestia nu ar dispune de averi personale si ca s-ar aduce o "grava atingere" autonomiei BOR si cultelor religioase legal recunoscute. Cand Legea ANI a ajuns la Senat, Patriarhul Teoctist s-a adresat, in scris, conducerilor celor doua Camere solicitand scoaterea ierarhilor din categoria persoanelor controlabile. "Avand in vedere interdictia legala si canonica de a dispune de averi personale (...) in numele Sfantului Sinod al BOR, consideram inadecvata includerea personalului din conducerea cultelor religioase, respectiv a ierarhilor Bisericii noastre in proiectul de lege privind declararea si controlul averilor si solicitam eliminarea acestei prevederi care aduce o grava atingere autonomiei BOR si cultelor religioase legal recunoscute din Romania", se arata in epistola adresata de Teoctist Parlamentului.
Marius Oprea, consilierul premierului pe probleme de securitate: "Este o gaselnita pre-electorala"
"Este o demagogie si o gaselnita pre-electorala. Este o pata pe obrazul reprezentantilor cultelor religioase care au insistat ca aceasta exceptie sa fie prevazuta in lege. Se merge pe aceeasi idee: sa facem legi, dar fara sa le modificam in mod esential. La fel s-a intamplat si cu Legea CNSAS cand acelasi domn (n.r. - senatorul PSD Serban Nicolae) a avut initiative similare, cum ar fi excluderea liderilor PCR din categoria colaboratorilor fostei Securitati."
(Cristina Dobreanu)
O retragere pe placul ambelor palate
xact in ziua in care Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei, isi anunta public demisia, redactiile mai multor ziare primeau un Armaghedon in care acesta era personaj principal. Documentul anonim vorbea despre mai multe firme ale sotiei lui Berinde, care ar fi avut datorii si intårzieri in depunerea bilanturilor la stat. Presedintele Consiliului Concurentei era acuzat ca nu ar fi trecut acele firme in declaratia de avere, pentru ca asa s-ar fi aflat ca este incompatibil cu functia pe care o ocupa
Demisia lui Berinde are insa si o alta conotatie. Acest personaj este cunoscut ca fiind un apropiat atåt al premierului, cåt si al presedintelui. La sfårsitul lui 2005, Consiliul Concurentei a demarat o ampla investigatie pe piata de retail a carburantilor. Rezultatele acestei anchete nu au fost facute publice nici påna azi. Exista informatii potrivit carora Berinde a refuzat sa semneze concluziile acestei anchete, desi investigatia a fost ceruta chiar de catre Traian Basescu
Intr-un interviu acordat in exclusivitate „Gardianului“, Mihai Berinde sustine ca a hotaråt sa demisioneze din cauza presiunilor la care a fost permanent supusa institutia pe care a condus-o. El a negat ca ar fi primit vreo alta functie la schimb, din momentul demisiei si påna in prezent. In ceea ce priveste Armaghedonul, Berinde sustine ca reprezinta de fapt o colectie de plångeri penale, depuse pe numele sau de indivizi nemultumiti de deciziile pe care le-a luat in ultimii 3 ani
(Dan Bucura)
Presedintele Consiliului Concurentei, Mihai Berinde, a demisionat din functie dupa trei ani de la numirea sa in acest post, din motive personale. Berinde a anuntat, ieri, ca si-a depus demisia în urma cu o luna si ca astazi, 8 martie, este data la care expira termenul legal de 30 de zile de preaviz. Mihai Berinde nu a primit deocamdata nici o oferta pentru o functie publica. El va ramane profesor la Academia de Studii Economice, unde a activat si pana acum. Numele sau este vehiculat, insa, in mediile politice, ca posibil inlocuitor al ambasadorului Romaniei la Uniunea Europeana, Lazar Comanescu, al carui mandat a expirat.
Bataie pe postul ramas vacant
Daca demisia lui Mihai Berinde a luat prin surprindere mass media si opinia publica, ea nu reprezinta o surpriza absoluta in cercurile politice. Surse oficiale ne-au declarat ca presedintele Consiliului Concurentei a preferat sa plece din post cu doi ani mai devreme, in conditiile in care nimeni n-ar fi putut sa-l „clinteasca” pana in 2009, cand ii expira mandatul. Motivul real: presiunile politice la care personaje politice influente din esaloanele doi si trei ale Puterii l-au supus in ultimii ani. In mod evident, presiunile sunt strict legate de dosarele grele pe care Consiliul Concurentei le instrumenteaza de mai multa vreme, in jurul carora exista interese uriase. Un exemplu concret este dosarul pietei carburantilor, deschis de multa vreme si care, probabil, va ramane nesolutionat.
Postul lui Mihai Berinde este vizat, in principal, de fosti presedinti sau membri ai Plenului Consiliului Concurentei. Acestia au colaborat strans cu oameni influenti din PNL si din PD, pentru a-l constrange pe Berinde sa demisioneze. Ramane de cazut care tabara va domina, intrucat presedintele Consiliului Concurentei este numit de presedintele tarii la propunerea guvernului. In actualul context politic, este foarte probabil ca acest post sa dea ocazia unui alt razboi intre palate. Sau, cine stie, poate ca cele doua parti se vor intelege, iar Mihai Berinde va fi recompensat cu o functie de ambasador. Daca nu la Bruxelles, poate la Londra.
Dosare grele pe masa
Consiliului Concurentei
Faptul ca institutia Consiliului Concurentei este una cheie, nu mai e un secret pentru nimeni. O simpla rezolutie aplicata la finalul unei investigatii delansata la sesizare sau la autosesizare poate scoate din conturile unei companii sume de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Au simtit-o pe pielea lor patronii firmelor de pe piata cimentului, care au platit amenzi exorbitante dupa ce Consiliul Concurentei a constatat ca au facut intelegeri cu privire la preturile practicate. A fost si cazul firmelor de cablu, amendate anul trecut din aceleasi considerente. Cele mai importante investigatii derulate in prezent de inspectorii Consiliului Concurentei vizeaza posibile incalcari ale Legii Concurentei de catre marile companii de telefonie (Orange, Vodafone, Romtelecom), companii de pe piata gazelor (Distrigaz Sud si Romgaz Medias), banci (investigatie privind comisioanele percepute pentru platile prin carduri). Totodata, sunt in analiza dosarele pietelor medicamentelor, insulinei si a serviciilor pentru dializa, dar si dosarele unor mari companii din domeniul alimentar
, precum Kraft Foods. Cea mai recenta investigatie se refera la compania Colgate Palmolive, care a mai fost amendata de Consiliul Concurentei in urma cu cativa ani.
Miza acestor anchete? Miliarde de dolari pe care companiile vizate ar putea fi obligate sa le achite, daca investigatiile vor releva ca au incalcat legea, in detrimentul consumatorilor.
Ancheta pe piata petrolului, declansata la cererea lui Basescu
Teoretic, Mihai Berinde nu avea de ce sa demisioneze. Este de notorietate faptul ca are o relatie excelenta atat cu premierul Calin Popescu Tariceanu, cu care a colaborat strans de pe vremea cand lucra la Ministerul Comertului, cat si cu presedintele Traian Basescu. Presa a remarcat ca in septembrie 2005, Mihai Berinde a anuntat demararea unei investigatii pe piata carburantilor imediat ce Traian Basescu a solicitat Consiliului Concurentei sa analizeze daca repetatele majorari de preturi la benzina si motorina, aplicate de Petrom, sunt justificate. Berinde a declarat atunci ca investigatia a fost declansata „din oficiu, ca urmare a evolutiei comportamentului procesatorilor si distribuitorilor pe piata de retail a carburantilor”. Desi a trecut mai bine de un an si jumatate de la declansarea investigatiei, Consiliul Concurentei nu a finalizat inca ancheta. Presiunile pe aceasta speta sunt uriase, cu atat mai mult cu cat Mihai Berinde a fost acuzat, in repetate randuri, ca nu a intervenit pentru a opri monopolul OMV sI nici pentru a stopa cresterea aberanta a pretului gazelor naturale
. Si cum unul din actorii principali ai pietei carburantilor este Rompetrol, a carui dosar este anchetat de DNA, demisia devine mai usor de inteles.
Mihai Berinde a fost numit în functie la 2 martie 2004. Doctor în domeniul Relatiilor Economice Internationale, Mihai Berinde a ocupat mai multe functii înainte de aceasta data, printre care aceea de secretar de stat în Ministerul Economiei si Comertului, responsabil pentru Integrare Europeana si Cooperare Economica Internationala, Consilier al ministrului economiei si reprezentant al României la Organizatia Mondiala a Comertului.
Berinde: «In loc sa ne facem treaba, mergeam sa dam explicatii la Politie»
Cu o zi inainte sa expire cele 30 de zile de dupa demisia de la conducerea Consiliului Concurentei, presedintele Mihai Berinde a explicat pentru “Gardianul” câteva dintre motivele care l-au facut sa ia aceasta decizie.
- In urma cu o luna de zile ati hotarat sa demisionati de la Consiliul Concurentei. De ce acest gest?
- Intr-adevar mi-am depus demisia pe 6 februarie dupa care am fost in preaviz. Totul a pornit de la obiectivele pe care mi le-am propus si pe care le-am realizat in mandatul meu.
- Totusi, de ce ati mers pe varianta unei demisii “in secret”?
- Nu e vorba de nici un secret. O demisie depusa nu trebuie neaparat facuta publica. Am comunicat-o doar celor care m-au numit in aceasta functie apoi am asteptat sa treaca cele 30 de zile de preaviz. Nu sunt un om caruia sa-i placa circul. Poate ca altfel ar fi mers lucrurile daca opinia publica ar fi stiut de plecarea mea in urma cu o luna de zile.
- V-a fortat totusi cineva sa demisionati? Consiliul investiga mai multe dosare in care figurau nume grele...
- Din punct de vedere profesional nimeni nu m-a influentat sa iau aceasta decizie. Totusi, recunosc faptul ca nu mi-a convenit ca membrii plenului consiliului sa fie permanent chemati sa dea declaratii in legatura cu deciziile adoptate. Or, acest lucru se intampla din ce in ce mai des in ultima vreme. Se evita practic calea fireasca, aceea a justitiei. Pana si raportorii care au lucrat la anumite investigatii, au fost chemati si acuzati de abuz in serviciu, inainte ca o instanta sa stabileasca asa ceva. In loc sa ne facem treaba, mergeam sa dam declaratii la politie.
- In ziua in care s-a aflat de demisia dvs., a aparut pe piata un asa-zis armaghedon in care se vorbea despre incompatibilitatea functiei pe care o ocupati cu mai multe dintre firmele sotiei. Nu are acesta vreo legatura cu demisia?
- Asta nu e nici o noutate. De luni de zile circulau pe piata aceste anonime mincinoase. Calitatea de presedinte al Consiliului Concurentei nu este compatibila cu activitati comerciale realizate direct de presedinte sau prin interpusi. Sotia mea nu este un interpus. In momentul de fata singurele mele venituri sunt din salariu de la consiliu si din activitatea didactica pe care o prestez fara a incalca legea. In calitate de cetatean, sotia mea are dreptul sa desfasoare activitati comerciale.
- Multe dintre firmele sotiei, enumerate in Armaghedon, nu erau la zi cu plata darilor si a bilanturilor depuse la stat. Poate ca si asta a contat...
- In lista de care vorbiti sunt adaugate firme ai caror actionari nu au nici o legatura cu familia mea. Pur si simplu este vorba de o coincidenta de nume. Intr-adevar sotia mea are cateva firme, dar care sunt cu toate obligatiile achitate la zi.
- Ati condus Consiliul Concurentei de trei ani incoace. Care ar fi principalul obiectiv pe care aceasta structura l-a atins cu dvs. la conducere?
- Am reusit sa recuperam la bugetul de stat ajutoare ilegale acordate unor beneficiari, ajutoare care se ridica la circa 60 si ceva de milioane de euro, in 2005 si 2006. La fel de mari au fost si amenzile aplicate pentru practicile neconcurentiale de pe piata romaneasca.
- Ce aveti de gand sa faceti dupa ce veti elibera biroul
de presedinte? Veti mai accepta o alta functie publica?
- Deocamdata nu e cazul pentru ca nu mi s-a propus asa ceva. Ma voi canaliza in special pe activitatea didactica pentru ca in esenta sunt un profesor universitar. (Dan Bucura)
Demisia lui Berinde are insa si o alta conotatie. Acest personaj este cunoscut ca fiind un apropiat atåt al premierului, cåt si al presedintelui. La sfårsitul lui 2005, Consiliul Concurentei a demarat o ampla investigatie pe piata de retail a carburantilor. Rezultatele acestei anchete nu au fost facute publice nici påna azi. Exista informatii potrivit carora Berinde a refuzat sa semneze concluziile acestei anchete, desi investigatia a fost ceruta chiar de catre Traian Basescu
Intr-un interviu acordat in exclusivitate „Gardianului“, Mihai Berinde sustine ca a hotaråt sa demisioneze din cauza presiunilor la care a fost permanent supusa institutia pe care a condus-o. El a negat ca ar fi primit vreo alta functie la schimb, din momentul demisiei si påna in prezent. In ceea ce priveste Armaghedonul, Berinde sustine ca reprezinta de fapt o colectie de plångeri penale, depuse pe numele sau de indivizi nemultumiti de deciziile pe care le-a luat in ultimii 3 ani
(Dan Bucura)
Presedintele Consiliului Concurentei, Mihai Berinde, a demisionat din functie dupa trei ani de la numirea sa in acest post, din motive personale. Berinde a anuntat, ieri, ca si-a depus demisia în urma cu o luna si ca astazi, 8 martie, este data la care expira termenul legal de 30 de zile de preaviz. Mihai Berinde nu a primit deocamdata nici o oferta pentru o functie publica. El va ramane profesor la Academia de Studii Economice, unde a activat si pana acum. Numele sau este vehiculat, insa, in mediile politice, ca posibil inlocuitor al ambasadorului Romaniei la Uniunea Europeana, Lazar Comanescu, al carui mandat a expirat.
Bataie pe postul ramas vacant
Daca demisia lui Mihai Berinde a luat prin surprindere mass media si opinia publica, ea nu reprezinta o surpriza absoluta in cercurile politice. Surse oficiale ne-au declarat ca presedintele Consiliului Concurentei a preferat sa plece din post cu doi ani mai devreme, in conditiile in care nimeni n-ar fi putut sa-l „clinteasca” pana in 2009, cand ii expira mandatul. Motivul real: presiunile politice la care personaje politice influente din esaloanele doi si trei ale Puterii l-au supus in ultimii ani. In mod evident, presiunile sunt strict legate de dosarele grele pe care Consiliul Concurentei le instrumenteaza de mai multa vreme, in jurul carora exista interese uriase. Un exemplu concret este dosarul pietei carburantilor, deschis de multa vreme si care, probabil, va ramane nesolutionat.
Postul lui Mihai Berinde este vizat, in principal, de fosti presedinti sau membri ai Plenului Consiliului Concurentei. Acestia au colaborat strans cu oameni influenti din PNL si din PD, pentru a-l constrange pe Berinde sa demisioneze. Ramane de cazut care tabara va domina, intrucat presedintele Consiliului Concurentei este numit de presedintele tarii la propunerea guvernului. In actualul context politic, este foarte probabil ca acest post sa dea ocazia unui alt razboi intre palate. Sau, cine stie, poate ca cele doua parti se vor intelege, iar Mihai Berinde va fi recompensat cu o functie de ambasador. Daca nu la Bruxelles, poate la Londra.
Dosare grele pe masa
Consiliului Concurentei
Faptul ca institutia Consiliului Concurentei este una cheie, nu mai e un secret pentru nimeni. O simpla rezolutie aplicata la finalul unei investigatii delansata la sesizare sau la autosesizare poate scoate din conturile unei companii sume de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Au simtit-o pe pielea lor patronii firmelor de pe piata cimentului, care au platit amenzi exorbitante dupa ce Consiliul Concurentei a constatat ca au facut intelegeri cu privire la preturile practicate. A fost si cazul firmelor de cablu, amendate anul trecut din aceleasi considerente. Cele mai importante investigatii derulate in prezent de inspectorii Consiliului Concurentei vizeaza posibile incalcari ale Legii Concurentei de catre marile companii de telefonie (Orange, Vodafone, Romtelecom), companii de pe piata gazelor (Distrigaz Sud si Romgaz Medias), banci (investigatie privind comisioanele percepute pentru platile prin carduri). Totodata, sunt in analiza dosarele pietelor medicamentelor, insulinei si a serviciilor pentru dializa, dar si dosarele unor mari companii din domeniul alimentar
, precum Kraft Foods. Cea mai recenta investigatie se refera la compania Colgate Palmolive, care a mai fost amendata de Consiliul Concurentei in urma cu cativa ani.
Miza acestor anchete? Miliarde de dolari pe care companiile vizate ar putea fi obligate sa le achite, daca investigatiile vor releva ca au incalcat legea, in detrimentul consumatorilor.
Ancheta pe piata petrolului, declansata la cererea lui Basescu
Teoretic, Mihai Berinde nu avea de ce sa demisioneze. Este de notorietate faptul ca are o relatie excelenta atat cu premierul Calin Popescu Tariceanu, cu care a colaborat strans de pe vremea cand lucra la Ministerul Comertului, cat si cu presedintele Traian Basescu. Presa a remarcat ca in septembrie 2005, Mihai Berinde a anuntat demararea unei investigatii pe piata carburantilor imediat ce Traian Basescu a solicitat Consiliului Concurentei sa analizeze daca repetatele majorari de preturi la benzina si motorina, aplicate de Petrom, sunt justificate. Berinde a declarat atunci ca investigatia a fost declansata „din oficiu, ca urmare a evolutiei comportamentului procesatorilor si distribuitorilor pe piata de retail a carburantilor”. Desi a trecut mai bine de un an si jumatate de la declansarea investigatiei, Consiliul Concurentei nu a finalizat inca ancheta. Presiunile pe aceasta speta sunt uriase, cu atat mai mult cu cat Mihai Berinde a fost acuzat, in repetate randuri, ca nu a intervenit pentru a opri monopolul OMV sI nici pentru a stopa cresterea aberanta a pretului gazelor naturale
. Si cum unul din actorii principali ai pietei carburantilor este Rompetrol, a carui dosar este anchetat de DNA, demisia devine mai usor de inteles.
Mihai Berinde a fost numit în functie la 2 martie 2004. Doctor în domeniul Relatiilor Economice Internationale, Mihai Berinde a ocupat mai multe functii înainte de aceasta data, printre care aceea de secretar de stat în Ministerul Economiei si Comertului, responsabil pentru Integrare Europeana si Cooperare Economica Internationala, Consilier al ministrului economiei si reprezentant al României la Organizatia Mondiala a Comertului.
Berinde: «In loc sa ne facem treaba, mergeam sa dam explicatii la Politie»
Cu o zi inainte sa expire cele 30 de zile de dupa demisia de la conducerea Consiliului Concurentei, presedintele Mihai Berinde a explicat pentru “Gardianul” câteva dintre motivele care l-au facut sa ia aceasta decizie.
- In urma cu o luna de zile ati hotarat sa demisionati de la Consiliul Concurentei. De ce acest gest?
- Intr-adevar mi-am depus demisia pe 6 februarie dupa care am fost in preaviz. Totul a pornit de la obiectivele pe care mi le-am propus si pe care le-am realizat in mandatul meu.
- Totusi, de ce ati mers pe varianta unei demisii “in secret”?
- Nu e vorba de nici un secret. O demisie depusa nu trebuie neaparat facuta publica. Am comunicat-o doar celor care m-au numit in aceasta functie apoi am asteptat sa treaca cele 30 de zile de preaviz. Nu sunt un om caruia sa-i placa circul. Poate ca altfel ar fi mers lucrurile daca opinia publica ar fi stiut de plecarea mea in urma cu o luna de zile.
- V-a fortat totusi cineva sa demisionati? Consiliul investiga mai multe dosare in care figurau nume grele...
- Din punct de vedere profesional nimeni nu m-a influentat sa iau aceasta decizie. Totusi, recunosc faptul ca nu mi-a convenit ca membrii plenului consiliului sa fie permanent chemati sa dea declaratii in legatura cu deciziile adoptate. Or, acest lucru se intampla din ce in ce mai des in ultima vreme. Se evita practic calea fireasca, aceea a justitiei. Pana si raportorii care au lucrat la anumite investigatii, au fost chemati si acuzati de abuz in serviciu, inainte ca o instanta sa stabileasca asa ceva. In loc sa ne facem treaba, mergeam sa dam declaratii la politie.
- In ziua in care s-a aflat de demisia dvs., a aparut pe piata un asa-zis armaghedon in care se vorbea despre incompatibilitatea functiei pe care o ocupati cu mai multe dintre firmele sotiei. Nu are acesta vreo legatura cu demisia?
- Asta nu e nici o noutate. De luni de zile circulau pe piata aceste anonime mincinoase. Calitatea de presedinte al Consiliului Concurentei nu este compatibila cu activitati comerciale realizate direct de presedinte sau prin interpusi. Sotia mea nu este un interpus. In momentul de fata singurele mele venituri sunt din salariu de la consiliu si din activitatea didactica pe care o prestez fara a incalca legea. In calitate de cetatean, sotia mea are dreptul sa desfasoare activitati comerciale.
- Multe dintre firmele sotiei, enumerate in Armaghedon, nu erau la zi cu plata darilor si a bilanturilor depuse la stat. Poate ca si asta a contat...
- In lista de care vorbiti sunt adaugate firme ai caror actionari nu au nici o legatura cu familia mea. Pur si simplu este vorba de o coincidenta de nume. Intr-adevar sotia mea are cateva firme, dar care sunt cu toate obligatiile achitate la zi.
- Ati condus Consiliul Concurentei de trei ani incoace. Care ar fi principalul obiectiv pe care aceasta structura l-a atins cu dvs. la conducere?
- Am reusit sa recuperam la bugetul de stat ajutoare ilegale acordate unor beneficiari, ajutoare care se ridica la circa 60 si ceva de milioane de euro, in 2005 si 2006. La fel de mari au fost si amenzile aplicate pentru practicile neconcurentiale de pe piata romaneasca.
- Ce aveti de gand sa faceti dupa ce veti elibera biroul
de presedinte? Veti mai accepta o alta functie publica?
- Deocamdata nu e cazul pentru ca nu mi s-a propus asa ceva. Ma voi canaliza in special pe activitatea didactica pentru ca in esenta sunt un profesor universitar. (Dan Bucura)
Adio, dragă Mona!
Cândva cea mai populară femeie politician din România, Mona Muscă îşi vede cariera ruinată
Mona Muscă şi-a anunţat ieri demisia din Camera Deputaţilor şi din PLD ca urmare a deciziei Curţii de Apel prin care Justiţia a confirmat verdictul de poliţie politică pus iniţial de CNSAS. Fosta deputată a avut angajament cu Securitatea, căreia i-a livrat informări sub numele de cod Dana.
Mona Muscă riscă închisoarea pentru fals în declaraţii publice, în condiţiile în care, la depunerea candidaturii sale
ca parlamentar, a specificat într-un act public că nu a colaborat cu Securitatea. Preşedintele CNSAS, Claudiu Secaşiu, a declarat că instituţia va sesiza, potrivit prevederilor legale, procurorii în cazul inadvertenţelor existente între declaraţia de necolaborare cu poliţia politică a acesteia şi verdictul Curţii de Apel. "Decizia Curţii de Apel este nedreaptă, incorectă şi nu ţine cont în niciun fel de probele şi dovezile care nici măcar nu pot să ducă la ideea de încălcare a drepturilor omului", a declarat proaspăta demisionară. Mona Muscă a susţinut că, după 17 ani de politică în interesul altora, nu se simte "învinsă", dar vrea ca prin acest gest să nu-i legitimeze „pe cei care într-adevăr ar avea motive să nu rămână în parlament" şi să protejeze „imaginea liberal-democraţilor" de noi atacuri. Demisia ar mai fi dictată şi de faptul că prezenţa şi munca sa în Parlamentul României, în actualul context, "nu ar mai fi nici pe departe atât de eficientă cum a fost până acum". Mona Muscă a arătat că, în cazul în care ar fi ales să-şi finalizeze mandatul dat de electorat, gestul ar fi fost interpretat ca fiind unul din interes pur personal.
Diva politică a anilor ’90
La capătul a 17 ani din ceea ce părea o carieră politică de invidiat, fosta parlamentară a devenit primul politician care iese din scenă pentru colaborarea cu Securitatea. Culmea ironiei, în ultimii ani ea s-a erijat în postura unuia dintre cei mai vehemenţi susţinători ai adoptării şi aplicării Legii lustraţiei.
Până anul trecut, Mona Muscă era cea mai apreciată femeie din politica postdecembristă, bucurându-se de simpatia populaţiei, care o credita cu cea mai mare cotă de încredere acordată unui politician, cu excepţia preşedintelui Traian Băsescu. Tăinuirea angajamentului său de Securitate şi dezvăluirea trecutului de informator au şters cu buretele toate realizările sale, fiind în final renegată chiar şi de societatea civilă, până atunci fidelă susţinătoare a imaginii şi activităţii sale.
Trei mandate de deputat
Mona Muscă s-a implicat în politică la începutul anilor ’90, ca membră a Alianţei Civice şi apoi în Consiliul Naţional al partidului cu acelaşi nume. Alianţa Civică s-a remarcat în acea perioadă ca una dintre cele mai active organizaţii dintre cele care au militat împotriva regimului Iliescu.
În PNL Mona Muscă şi-a construit imaginea de liberal reformator, politician eminent, apărător al drepturilor femeii. Din anul 1996, a cumulat trei mandate de deputat PNL. Înainte să fie deconspirată ca turnător la Securitate, ea a propus parlamentului Legea lustraţiei, adoptată deja în Senat, prin care se interzice celor care au fost colaboratori ai Securităţii ca poliţie politică să candideze la funcţii de demnitate în stat. După alegerile parlamentare din anul 2004, a ajuns ministru al culturii. A demisionat în semn de protest faţă de politica premierului Tăriceanu. Mona Muscă a negat că a colaborat cu Securitatea. Acum se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Decizia Curţii de Apel este nedreaptă, incorectă şi nu ţine cont în niciun fel de probe şi dovezi
Mona Muscă
Radu Filipescu, preşedintele GDS: Ar fi foarte greu să mai revină vreodată în politică
Preşedintele Grupului pentru Dialog Social, Radu Filipescu (foto), spune că Mona Muscă "nu şi-a administrat bine o situaţie gravă din trecut" şi că gestul său de a renunţa la viaţa politică este urmarea situaţiei ambigue în care se află şi a presiunii puse asupra ei. "Plătim murdăria în care ne-a băgat regimul trecut, care a reuşit să compromită foarte mulţi oameni de bună calitate. Varianta retragerii te salvează de la o situaţie în care poţi fi atacat. Ar fi o încercare foarte grea aceea de a mai reveni vreodată în politică", a afirmat Radu Filipescu.
Mona Muscă şi-a anunţat ieri demisia din Camera Deputaţilor şi din PLD ca urmare a deciziei Curţii de Apel prin care Justiţia a confirmat verdictul de poliţie politică pus iniţial de CNSAS. Fosta deputată a avut angajament cu Securitatea, căreia i-a livrat informări sub numele de cod Dana.
Mona Muscă riscă închisoarea pentru fals în declaraţii publice, în condiţiile în care, la depunerea candidaturii sale
ca parlamentar, a specificat într-un act public că nu a colaborat cu Securitatea. Preşedintele CNSAS, Claudiu Secaşiu, a declarat că instituţia va sesiza, potrivit prevederilor legale, procurorii în cazul inadvertenţelor existente între declaraţia de necolaborare cu poliţia politică a acesteia şi verdictul Curţii de Apel. "Decizia Curţii de Apel este nedreaptă, incorectă şi nu ţine cont în niciun fel de probele şi dovezile care nici măcar nu pot să ducă la ideea de încălcare a drepturilor omului", a declarat proaspăta demisionară. Mona Muscă a susţinut că, după 17 ani de politică în interesul altora, nu se simte "învinsă", dar vrea ca prin acest gest să nu-i legitimeze „pe cei care într-adevăr ar avea motive să nu rămână în parlament" şi să protejeze „imaginea liberal-democraţilor" de noi atacuri. Demisia ar mai fi dictată şi de faptul că prezenţa şi munca sa în Parlamentul României, în actualul context, "nu ar mai fi nici pe departe atât de eficientă cum a fost până acum". Mona Muscă a arătat că, în cazul în care ar fi ales să-şi finalizeze mandatul dat de electorat, gestul ar fi fost interpretat ca fiind unul din interes pur personal.
Diva politică a anilor ’90
La capătul a 17 ani din ceea ce părea o carieră politică de invidiat, fosta parlamentară a devenit primul politician care iese din scenă pentru colaborarea cu Securitatea. Culmea ironiei, în ultimii ani ea s-a erijat în postura unuia dintre cei mai vehemenţi susţinători ai adoptării şi aplicării Legii lustraţiei.
Până anul trecut, Mona Muscă era cea mai apreciată femeie din politica postdecembristă, bucurându-se de simpatia populaţiei, care o credita cu cea mai mare cotă de încredere acordată unui politician, cu excepţia preşedintelui Traian Băsescu. Tăinuirea angajamentului său de Securitate şi dezvăluirea trecutului de informator au şters cu buretele toate realizările sale, fiind în final renegată chiar şi de societatea civilă, până atunci fidelă susţinătoare a imaginii şi activităţii sale.
Trei mandate de deputat
Mona Muscă s-a implicat în politică la începutul anilor ’90, ca membră a Alianţei Civice şi apoi în Consiliul Naţional al partidului cu acelaşi nume. Alianţa Civică s-a remarcat în acea perioadă ca una dintre cele mai active organizaţii dintre cele care au militat împotriva regimului Iliescu.
În PNL Mona Muscă şi-a construit imaginea de liberal reformator, politician eminent, apărător al drepturilor femeii. Din anul 1996, a cumulat trei mandate de deputat PNL. Înainte să fie deconspirată ca turnător la Securitate, ea a propus parlamentului Legea lustraţiei, adoptată deja în Senat, prin care se interzice celor care au fost colaboratori ai Securităţii ca poliţie politică să candideze la funcţii de demnitate în stat. După alegerile parlamentare din anul 2004, a ajuns ministru al culturii. A demisionat în semn de protest faţă de politica premierului Tăriceanu. Mona Muscă a negat că a colaborat cu Securitatea. Acum se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Decizia Curţii de Apel este nedreaptă, incorectă şi nu ţine cont în niciun fel de probe şi dovezi
Mona Muscă
Radu Filipescu, preşedintele GDS: Ar fi foarte greu să mai revină vreodată în politică
Preşedintele Grupului pentru Dialog Social, Radu Filipescu (foto), spune că Mona Muscă "nu şi-a administrat bine o situaţie gravă din trecut" şi că gestul său de a renunţa la viaţa politică este urmarea situaţiei ambigue în care se află şi a presiunii puse asupra ei. "Plătim murdăria în care ne-a băgat regimul trecut, care a reuşit să compromită foarte mulţi oameni de bună calitate. Varianta retragerii te salvează de la o situaţie în care poţi fi atacat. Ar fi o încercare foarte grea aceea de a mai reveni vreodată în politică", a afirmat Radu Filipescu.
Ramona e din nou cântăreaţă
Sătulă să mai aştepte un rol într-un film la Hollywood, românca Ramona Bădescu a decis să revină pe scena muzicală. Starleta vrea să dea lovitura în maniera trupei O-Zone, lansând în Italia o piesă cu versuri în limba română.
Una dintre cele mai frumoase femei din show-bizz-ul italian, Ramona Bădescu, nu a scăpat nici ea netaxată de trecerea timpului
. În ciuda faptului că afişează o formă fizică de invidiat, românca nu mai este la fel de solicitată ca pe vremuri de producătorii tv sau de film care preferă starlete mai tinere pe micul ecran. În aceste condiţii, bruneta în vârstă de 38 de ani a decis să atace piaţa pe culoarul muzical. Ramona a revenit la statutul de cântăreaţă, lansând cu ajutorul compozitorului Ovidiu Komornyic prima sa melodie în limba română în Italia.
De mai bine de o săptămână, piesa "De dragoste", cea care dă de altfel şi titlul albumului, este difuzată pe Radio Italia Uno, post cu acoperire naţională. La această melodie, Ramona a filmat şi videoclipul, care urmează să apară pe posturile tv din România în următoarele trei săptămâni.
Clipul a fost realizat în regia lui Petre Năstase, la un conac din Bucureşti. "Ramona are o voce foarte bună, chiar dacă nu a mai cântat de multă vreme. Stilul
muzical va fi un pop cu influenţe latino, care cred eu că i se potriveşte foarte bine", ne-a spus Ovidiu Komornyic.
Face naveta de dragul iubitului
Pentru că piesele le va înregistra la Bucureşti, Ramona va fi nevoită, o perioadă, să facă naveta România-Italia. Motivul pentru care vedeta ţine morţiş să se întoarcă la Roma este iubitul ei, omul de afaceri Ricardo Piccionetti.
Una dintre cele mai frumoase femei din show-bizz-ul italian, Ramona Bădescu, nu a scăpat nici ea netaxată de trecerea timpului
. În ciuda faptului că afişează o formă fizică de invidiat, românca nu mai este la fel de solicitată ca pe vremuri de producătorii tv sau de film care preferă starlete mai tinere pe micul ecran. În aceste condiţii, bruneta în vârstă de 38 de ani a decis să atace piaţa pe culoarul muzical. Ramona a revenit la statutul de cântăreaţă, lansând cu ajutorul compozitorului Ovidiu Komornyic prima sa melodie în limba română în Italia.
De mai bine de o săptămână, piesa "De dragoste", cea care dă de altfel şi titlul albumului, este difuzată pe Radio Italia Uno, post cu acoperire naţională. La această melodie, Ramona a filmat şi videoclipul, care urmează să apară pe posturile tv din România în următoarele trei săptămâni.
Clipul a fost realizat în regia lui Petre Năstase, la un conac din Bucureşti. "Ramona are o voce foarte bună, chiar dacă nu a mai cântat de multă vreme. Stilul
muzical va fi un pop cu influenţe latino, care cred eu că i se potriveşte foarte bine", ne-a spus Ovidiu Komornyic.
Face naveta de dragul iubitului
Pentru că piesele le va înregistra la Bucureşti, Ramona va fi nevoită, o perioadă, să facă naveta România-Italia. Motivul pentru care vedeta ţine morţiş să se întoarcă la Roma este iubitul ei, omul de afaceri Ricardo Piccionetti.
Virgil Iantu a hotarit sa se insoare
nca unul dintre burlacii din showbiz a hotarit sa-si legalizeze statutul de tatic si viata
de familie. Virgil Iantu nu este genul de baiat care sa faca lucruri trasnite, asa ca foarte potrivit pentru el este sa se insoare cu acte si pirostrii. "Casatoria este un lucru sfint si se va intimpla cit de curind" (cind, cind, domnu` Iantu, dupa Postul Pastelui cumva?), a declarat acesta recent. Este foarte probabil ca linga viitoarea sotie, Roxana, in momentul in care va imbraca rochia de mireasa, sa-i stea alaturi, ca domnisoara de onoare, micuta Jasmina, fetita lor care nu a implinit inca doi ani.
de familie. Virgil Iantu nu este genul de baiat care sa faca lucruri trasnite, asa ca foarte potrivit pentru el este sa se insoare cu acte si pirostrii. "Casatoria este un lucru sfint si se va intimpla cit de curind" (cind, cind, domnu` Iantu, dupa Postul Pastelui cumva?), a declarat acesta recent. Este foarte probabil ca linga viitoarea sotie, Roxana, in momentul in care va imbraca rochia de mireasa, sa-i stea alaturi, ca domnisoara de onoare, micuta Jasmina, fetita lor care nu a implinit inca doi ani.
Julia se marita la toamna
Julia Chelaru de la Essenza are un nou motiv de fericire: ea si iubitul sau, Bogdan Jianu, de altfel viitorul sot al cantaretei, au fixat data nuntii. Cei doi vor merge in fata altarului pe 2 septembrie. Petrecerea va avea loc la Crowne Plaza, unde cuplul a achitat deja un avans. “Ne vom casatori pe 2 septembrie, am dat deja si avansul la restaurant. O sa mergem la Roma, unde ne-am si logodit, sa ne cumparam verighetele, rochia mea de mireasa si costumul de ginere”, ne-a declarat, incantata, Julia.
Dan Şucu şi Diana Lăscărescu se pregătesc de nuntă
La mai bine de o lună de la mega-divorţul de Camelia, patronul „Mobexpert”, Dan Şucu, a decis să se însoare cu iubita lui, Diana Lăscărescu. Cei doi au făcut deja primii paşi în timpul
procesului de divorţ al afaceristului, logodindu-se şi având un copil.
Relaţia dintre Diana Lăscărescu şi Dan Sucu s-a infiripat chiar în vara anului 2005. Atunci, ştirista şi omul de afaceri s-au cunoscut la un eveniment monden, la care Diana venise împreuna cu iubitul ei, Peter Imre. După câteva săptămâni, tânăra punea punct logodnei prelungite cu Imre şi pleca într-o vacanţă exotică cu noul ei iubit, Dan Şucu.
În scurt timp, Diana a anunţat că îi va dărui un copil lui Şucu şi s-a afişat însărcinată la braţul acestuia la mai toate evenimentele mondene ale momentului. Cu câteva luni înainte să se nască primul lor copil, vedeta TV şi patronul „Mobexpert” i-au cerut unui preot binecuvantarea relaţiei lor, cu toate că în biserică se pot logodi doar persoanele care nu mai au obligatii faţă de altcineva. Slujba a fost oficiată fără probleme la Biserica „Sf. Spiridon Vechi”. Pe 3 august 2006, Diana Lăscărescu a născut fără complicaţii un băieţel, pe micuţul Dan-Matei.
Mai exista însă o problemă: afaceristul - a cărui avere se situează în jurul sumei de 90 de milioane de euro - era în continuare căsătorit. După lupte grele, Dan Şucu a reuşit într-un final să divorţeze - în ianuarie 2007 - plătindu-i Cameliei, fosta soţie, aproximativ 40 de milioane euro pentru acţiunile deţinute de aceasta la firmele din cadrul grupului „Mobexpert”.
Şi acum, liber, după ce a dat „jumătate din împărăţie”, omul de afaceri s-a hotărât să ia „fata de soţie”. Nunta va avea loc în luna octombrie a acestui an, iar petrecerea se va ţine, probabil, la Palatul Snagov, a aflat cotidianul 7 Plus
.
Mariajul cu Dan Şucu nu va fi primul nici pentru Diana Lăscărescu. La numai 19 ani, ea s-a şi-a unit destinele cu Cezar Lăscărescu, un bărbat mult mai în vârstă dar - aţi ghicit! - cu o situaţie financiară de invidiat. Căsnicia lor a durat nouă ani dar s-a terminat cu un divorţ urât, pentru că bărbatul şi-a acuzat mult mai tânăra soţie că i-ar fi furat bunuri în valoare de peste 200.000 de dolari din vila în care locuiau la Snagov. Nu se va întâmpla aşa şi în cazul de faţă, nu?!...
procesului de divorţ al afaceristului, logodindu-se şi având un copil.
Relaţia dintre Diana Lăscărescu şi Dan Sucu s-a infiripat chiar în vara anului 2005. Atunci, ştirista şi omul de afaceri s-au cunoscut la un eveniment monden, la care Diana venise împreuna cu iubitul ei, Peter Imre. După câteva săptămâni, tânăra punea punct logodnei prelungite cu Imre şi pleca într-o vacanţă exotică cu noul ei iubit, Dan Şucu.
În scurt timp, Diana a anunţat că îi va dărui un copil lui Şucu şi s-a afişat însărcinată la braţul acestuia la mai toate evenimentele mondene ale momentului. Cu câteva luni înainte să se nască primul lor copil, vedeta TV şi patronul „Mobexpert” i-au cerut unui preot binecuvantarea relaţiei lor, cu toate că în biserică se pot logodi doar persoanele care nu mai au obligatii faţă de altcineva. Slujba a fost oficiată fără probleme la Biserica „Sf. Spiridon Vechi”. Pe 3 august 2006, Diana Lăscărescu a născut fără complicaţii un băieţel, pe micuţul Dan-Matei.
Mai exista însă o problemă: afaceristul - a cărui avere se situează în jurul sumei de 90 de milioane de euro - era în continuare căsătorit. După lupte grele, Dan Şucu a reuşit într-un final să divorţeze - în ianuarie 2007 - plătindu-i Cameliei, fosta soţie, aproximativ 40 de milioane euro pentru acţiunile deţinute de aceasta la firmele din cadrul grupului „Mobexpert”.
Şi acum, liber, după ce a dat „jumătate din împărăţie”, omul de afaceri s-a hotărât să ia „fata de soţie”. Nunta va avea loc în luna octombrie a acestui an, iar petrecerea se va ţine, probabil, la Palatul Snagov, a aflat cotidianul 7 Plus
.
Mariajul cu Dan Şucu nu va fi primul nici pentru Diana Lăscărescu. La numai 19 ani, ea s-a şi-a unit destinele cu Cezar Lăscărescu, un bărbat mult mai în vârstă dar - aţi ghicit! - cu o situaţie financiară de invidiat. Căsnicia lor a durat nouă ani dar s-a terminat cu un divorţ urât, pentru că bărbatul şi-a acuzat mult mai tânăra soţie că i-ar fi furat bunuri în valoare de peste 200.000 de dolari din vila în care locuiau la Snagov. Nu se va întâmpla aşa şi în cazul de faţă, nu?!...
George Michael va canta la Bucuresti
eorge Michael va sustine pe 31 mai un concert la Bucuresti, pe stadionul Lia Manoliu, conform Mediafax. Spectacolul in care se va produce vedeta britanica face parte din turneul "25 Live", prin care cantaretul sarbatoreste 25 de ani de cariera in muzica pop. Turneul a debutat la Barcelona pe 24 septembrie 2006, iar in vara acestui an va mai cuprinde show-uri in Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, Austria etc. Printre piesele pe care George Michael le va prezenta in concert se numara si hiturile "Father Figure", "Too Funky" si "Faith".
Georgios Kyriacos Panayiotou, faimos sub numele de George Michael, este autorul melodiei "Careless Whisper", unul dintre cele mai mari succese ale anilor ‘80. El si-a inceput cariera muzicala in duetul pop "Wham!", iar in 1987 a inregistrat primul sau album solo, "Faith", care s-a vandut, la lansare, in peste 14 milioane de exemplare.
Albumele sale
s-au vandut in 80 milioane de copii
. Cel mai recent, "Patience", s-a situat in topul celor mai bine vandute albume din Marea Britanie, la lansarea sa pe piata, in 2004.
In ultima perioada, Michael a fost implicat in mai multe scandaluri legate de consumul de droguri. In ianuarie, el a fost pus sub acuzatie pentru ca a condus masina sub influenta substantelor interzise, dar cantaretul a negat acest lucru. Daca va fi gasit vinovat, el risca o pedeapsa de sase luni inchisoare.
Anul trecut, George Michael a fost arestat de mai multe ori intrucat a fost gasit adormit la volan dupa ce consumase cannabis. George Michael a mai fost arestat, in aprilie 1998, pentru acte indecente intr-o toaleta publica din Los Angeles. Dupa incident, Michael a pus capat anilor intregi de speculatii cu privire la orientarea sa sexuala, anuntand public ca este gay. In plus
, a scris un cantec, "Outside", un fel de "outing" artistic, ale carui versuri si videoclip faceau trimitere deschisa la incidentul din toaleta.
Georgios Kyriacos Panayiotou, faimos sub numele de George Michael, este autorul melodiei "Careless Whisper", unul dintre cele mai mari succese ale anilor ‘80. El si-a inceput cariera muzicala in duetul pop "Wham!", iar in 1987 a inregistrat primul sau album solo, "Faith", care s-a vandut, la lansare, in peste 14 milioane de exemplare.
Albumele sale
s-au vandut in 80 milioane de copii
. Cel mai recent, "Patience", s-a situat in topul celor mai bine vandute albume din Marea Britanie, la lansarea sa pe piata, in 2004.
In ultima perioada, Michael a fost implicat in mai multe scandaluri legate de consumul de droguri. In ianuarie, el a fost pus sub acuzatie pentru ca a condus masina sub influenta substantelor interzise, dar cantaretul a negat acest lucru. Daca va fi gasit vinovat, el risca o pedeapsa de sase luni inchisoare.
Anul trecut, George Michael a fost arestat de mai multe ori intrucat a fost gasit adormit la volan dupa ce consumase cannabis. George Michael a mai fost arestat, in aprilie 1998, pentru acte indecente intr-o toaleta publica din Los Angeles. Dupa incident, Michael a pus capat anilor intregi de speculatii cu privire la orientarea sa sexuala, anuntand public ca este gay. In plus
, a scris un cantec, "Outside", un fel de "outing" artistic, ale carui versuri si videoclip faceau trimitere deschisa la incidentul din toaleta.
Crema de melci
Atentiune, atentiune, draga management al postului N24, aveti un sabotor sau chiar mai multi in departamentul care se ocupa de promo-uri. Altfel nu pot sa-mi explic de ce emisiunii „Mondobazar“, care se difuzeaza, din cite am inteles, duminica, pe acest post de stiri, i se facea reclama cu niste cuvinte care nu numai ca ne doare, dar ne si trimit, in mod obligatoriu, pe noi, telespectatorii, cu gindul la alt post de stiri: „Incarca-te cu realitate, duminica la «Mondobazar»!“. Poate n-ar fi rau, draga management al lui N24, sa executi un control in departamentul cu pricina, in scopul de a-l identifica pe cel care are poza pe birou
cu Melania Medeleanu sau telefon care suna cu vocea lui Tatulici.
* Tot la unul dintre posturile trustului care produce Frutti Fresh, mai exact la National TV, am vazut o secventa din programul Teleshopping, care promova nu stiu ce gel pe baza de extract de melci. Ce m-a impresionat a fost ca flaconul de crema era, in mai toate imaginile, insotit de un buchetel consistent de melci vii si plini de entuziasm. Cred ca asta e si marea smecherie cu extractul de melci: crema e una obisnuita, iar extractul de melci rezulta in urma preumblarii lor line pe flacon, sub forma de bale.
* Nu mai stiu pe ce post am vazut, la stiri, niste imagini din tribunele unui meci de la Timisoara. Niste imagini cu bataie intre suporteri, fireste. Nu s-a precizat de la ce se luasera baietii, dar sint convinsa ca a fost vorba de niste divergente pe marginea ultimei carti a lui Patapievici.
cu Melania Medeleanu sau telefon care suna cu vocea lui Tatulici.
* Tot la unul dintre posturile trustului care produce Frutti Fresh, mai exact la National TV, am vazut o secventa din programul Teleshopping, care promova nu stiu ce gel pe baza de extract de melci. Ce m-a impresionat a fost ca flaconul de crema era, in mai toate imaginile, insotit de un buchetel consistent de melci vii si plini de entuziasm. Cred ca asta e si marea smecherie cu extractul de melci: crema e una obisnuita, iar extractul de melci rezulta in urma preumblarii lor line pe flacon, sub forma de bale.
* Nu mai stiu pe ce post am vazut, la stiri, niste imagini din tribunele unui meci de la Timisoara. Niste imagini cu bataie intre suporteri, fireste. Nu s-a precizat de la ce se luasera baietii, dar sint convinsa ca a fost vorba de niste divergente pe marginea ultimei carti a lui Patapievici.
Bilba risca inchisoarea
Vedeta Politehnicii Iasi, atacantul Ionut Bilba, se comporta ca un pustan razgiiat. El a fost prins din nou in offside de politistii de la Rutiera. De data aceasta insa risca chiar inchisoarea. Nu a trecut nici o luna de cind a fost prins baut la volan si fotbalistul iesean a fost gasit in chiar centrul orasului in timp
ce conducea un Volkswagen Touareg, al colegului sau Cristian Silvasan. Politistii l-au oprit in trafic intimplator, pentru ca nu avea centura de siguranta pusa. Ocazie cu care s-a constatat ca circula fara permis, acesta fiind suspendat,
Fapta constituie infractiune. Dupa aproape trei ore de audieri, atacantul Politehnicii a iesit zimbind din sediul Politiei Rutiere, dar cu un dosar penal nou-nout pe numele sau. "Nu s-a intimplat nimic", a spus sec fotbalistul. Bilba risca pina la trei ani de inchisoare, iar suspendarea permisului se va transforma in anulare. Surse neoficiale spun ca in sediul Politiei atacantul s-ar fi ales si cu o palma de la antrenorul Ionut Popa.
Ionut Bilba a fost oprit in jurul orei 15:40 in centrul Iasului, pe strada Anastasie Panu, in zona Directiei de Finante. Lucratorii de la Serviciul Politie Rutiera l-au tras pe dreapta pentru ca nu avea centura de siguranta pusa. Cind a fost oprit, Ionut Bilba se afla la volanul unui Wolkswagen Touareg inmatriculat in Bucuresti. Asta in conditiile in care permisul sau de conducere este inca suspendat, dupa ce a fost prins baut la volan pe 13 februarie. Atunci s-a ales cu o amenda de 351 RON si suspendarea dreptului de a conduce pentru trei luni. Pe scaunul
din dreapta soferului se afla si proprietarul masinii. Acesta este nimeni altul decit Cristian Silvasan, proaspat transferat in Copou de la Politehnica Timisoara, fiind coleg cu Bilba in atacul lui Poli Iasi. Cei doi au fost adusi la Politie pentru declaratii. La scurt timp dupa ce au fost adusi la audieri cei doi fotbalisti, la sediul Politiei Rutiere si-a facut aparitia si antrenorul clubului, Ionut Popa, nervos la culme. Surse din cadrul clubului de fotbal spun ca acesta si-a mustrat dur elevul, si chiar i-ar fi dat o palma. Dupa aproape doua ore, Silvasan a coborit din sediul Politiei Rutiere, s-a urcat la volanul masinii sale si a plecat la antrenamentul ce incepuse deja pe stadionul "Emil Alexandrescu". La aproximativ o ora dupa acesta, Ionut Bilba a iesit si el de la audieri, zimbind. "Nu s-a intimplat nimic. Ma duc la antrenament", a explicat senin atacantul lui Poli Iasi, fara a da vreo explicatie despre ce a facut aproape trei ore in sediul Politiei Rutiere. Dupa ce a fugit de ochii presei pina in parcarea de pe strada Grigore Ghica Voda, linga "Bancpost", s-a urcat intr-un taxi si a plecat grabit la antrenament.
Silvasan, complice?
Pentru doza de inconstienta, atacantul iesean s-a ales cu dosar penal si risca pina la trei ani de inchisoare. "Dosarul va fi inaintat catre Parchetul de pe linga Judecatoria Iasi", a explicat agent-sef Virginia Pralea, purtator de cuvint al Inspectoratului de Politie Judetean Iasi. Conform Codului Rutier, conducerea fara permis sau cu permisul suspendat se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la trei ani sau cu amenda penala. In cazul lui Silvasan, proprietarul masinii, acesta s-ar putea alege cu aceeasi sanctiune daca cercetarile vor dovedi ca stia ca permisul de conducere al colegului sau era suspendat in momentul in care i-a incredintat masina. Surse din cadrul Politiei Rutiere spun ca este insa greu de demonstrat ca cel care da masina stia ca cel caruia i-o incredinteaza nu are permis sau acesta este suspendat.
Pe 13 februarie, Ionut Bilba a fost oprit de o patrula de circulatie si adus la sediul Politiei unde a fost testat cu fiola, pentru ca mirosea a alcool. "A recunoscut ca a consumat alcool si nu a mai fost dus pentru recoltarea de probe biologice", a explicat inspectorul principal Costel Mindru, purtator de cuvint al Serviciului Politie Rutiera. Testul a indicat atunci o concentratie a alcoolului de 0,4 la mie in aerul respirat.
Bilba risca excluderea din lot
Sorin Boca, presedintele clubului de fotbal Poli Iasi, s-a aratat dezamagit de isprava atacantului iesean. "Imi pare rau, insa Bilba nu a inteles nimic din discutiile repetate purtate cu el atit de conducerea tehnica, cit si de cea
executiva. Acum nu vrem sa luam decizii sub impulsul momentului. Miine vom
analiza la rece toate faptele si vom anunta decizia pe care am luat-o in ceea ce-l priveste. Cu siguranta il vom sanctiona, din doua motive: a stricat imaginea clubului si a lipsit de la antrenament. Referitor la problemele legale aparute, acestea il privesc suta la suta doar pe Bilba, el trebuind sa si le rezolve singur". Aseara tirziu, sefii clubului analizau modul in care va fi sanctionat Bilba, variantele luate in calcul fiind excluderea din lot, cel putin pentru meciul cu Jiul, de vineri, sau o amenda consistenta, suma vehiculata fiind de 5.000 de euro. Dupa toate probabilitatile, tinind cont de criza de atacanti existenta in Copou si de situatia grea din clasament, se va merge pe a doua varianta.
Permisul lui Bilba, ca si anulat
Foarte probabil, si doar in cazul in care ar interveni elemente noi in ancheta, permisul de conducere al fotbalistului va fi anulat de catre judecatori. Instanta va decide si pedeapsa: inchisoare de la sase luni la trei ani sau amenda penala, tinindu-se cont de atitudinea si colaborarea fotbalistului pe timpul anchetei, dar si de alte fapte ale acestuia. Potrivit legii, Bilba va putea da un nou examen pentru permis dupa cel putin un an, si doar cu aprobare speciala. El va trebui sa urmeze din nou cursurile unei scoli de soferi si ar putea sa beneficieze de un nou permis dupa ce va promova examenul de obtinere a permisului auto.
ce conducea un Volkswagen Touareg, al colegului sau Cristian Silvasan. Politistii l-au oprit in trafic intimplator, pentru ca nu avea centura de siguranta pusa. Ocazie cu care s-a constatat ca circula fara permis, acesta fiind suspendat,
Fapta constituie infractiune. Dupa aproape trei ore de audieri, atacantul Politehnicii a iesit zimbind din sediul Politiei Rutiere, dar cu un dosar penal nou-nout pe numele sau. "Nu s-a intimplat nimic", a spus sec fotbalistul. Bilba risca pina la trei ani de inchisoare, iar suspendarea permisului se va transforma in anulare. Surse neoficiale spun ca in sediul Politiei atacantul s-ar fi ales si cu o palma de la antrenorul Ionut Popa.
Ionut Bilba a fost oprit in jurul orei 15:40 in centrul Iasului, pe strada Anastasie Panu, in zona Directiei de Finante. Lucratorii de la Serviciul Politie Rutiera l-au tras pe dreapta pentru ca nu avea centura de siguranta pusa. Cind a fost oprit, Ionut Bilba se afla la volanul unui Wolkswagen Touareg inmatriculat in Bucuresti. Asta in conditiile in care permisul sau de conducere este inca suspendat, dupa ce a fost prins baut la volan pe 13 februarie. Atunci s-a ales cu o amenda de 351 RON si suspendarea dreptului de a conduce pentru trei luni. Pe scaunul
din dreapta soferului se afla si proprietarul masinii. Acesta este nimeni altul decit Cristian Silvasan, proaspat transferat in Copou de la Politehnica Timisoara, fiind coleg cu Bilba in atacul lui Poli Iasi. Cei doi au fost adusi la Politie pentru declaratii. La scurt timp dupa ce au fost adusi la audieri cei doi fotbalisti, la sediul Politiei Rutiere si-a facut aparitia si antrenorul clubului, Ionut Popa, nervos la culme. Surse din cadrul clubului de fotbal spun ca acesta si-a mustrat dur elevul, si chiar i-ar fi dat o palma. Dupa aproape doua ore, Silvasan a coborit din sediul Politiei Rutiere, s-a urcat la volanul masinii sale si a plecat la antrenamentul ce incepuse deja pe stadionul "Emil Alexandrescu". La aproximativ o ora dupa acesta, Ionut Bilba a iesit si el de la audieri, zimbind. "Nu s-a intimplat nimic. Ma duc la antrenament", a explicat senin atacantul lui Poli Iasi, fara a da vreo explicatie despre ce a facut aproape trei ore in sediul Politiei Rutiere. Dupa ce a fugit de ochii presei pina in parcarea de pe strada Grigore Ghica Voda, linga "Bancpost", s-a urcat intr-un taxi si a plecat grabit la antrenament.
Silvasan, complice?
Pentru doza de inconstienta, atacantul iesean s-a ales cu dosar penal si risca pina la trei ani de inchisoare. "Dosarul va fi inaintat catre Parchetul de pe linga Judecatoria Iasi", a explicat agent-sef Virginia Pralea, purtator de cuvint al Inspectoratului de Politie Judetean Iasi. Conform Codului Rutier, conducerea fara permis sau cu permisul suspendat se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la trei ani sau cu amenda penala. In cazul lui Silvasan, proprietarul masinii, acesta s-ar putea alege cu aceeasi sanctiune daca cercetarile vor dovedi ca stia ca permisul de conducere al colegului sau era suspendat in momentul in care i-a incredintat masina. Surse din cadrul Politiei Rutiere spun ca este insa greu de demonstrat ca cel care da masina stia ca cel caruia i-o incredinteaza nu are permis sau acesta este suspendat.
Pe 13 februarie, Ionut Bilba a fost oprit de o patrula de circulatie si adus la sediul Politiei unde a fost testat cu fiola, pentru ca mirosea a alcool. "A recunoscut ca a consumat alcool si nu a mai fost dus pentru recoltarea de probe biologice", a explicat inspectorul principal Costel Mindru, purtator de cuvint al Serviciului Politie Rutiera. Testul a indicat atunci o concentratie a alcoolului de 0,4 la mie in aerul respirat.
Bilba risca excluderea din lot
Sorin Boca, presedintele clubului de fotbal Poli Iasi, s-a aratat dezamagit de isprava atacantului iesean. "Imi pare rau, insa Bilba nu a inteles nimic din discutiile repetate purtate cu el atit de conducerea tehnica, cit si de cea
executiva. Acum nu vrem sa luam decizii sub impulsul momentului. Miine vom
analiza la rece toate faptele si vom anunta decizia pe care am luat-o in ceea ce-l priveste. Cu siguranta il vom sanctiona, din doua motive: a stricat imaginea clubului si a lipsit de la antrenament. Referitor la problemele legale aparute, acestea il privesc suta la suta doar pe Bilba, el trebuind sa si le rezolve singur". Aseara tirziu, sefii clubului analizau modul in care va fi sanctionat Bilba, variantele luate in calcul fiind excluderea din lot, cel putin pentru meciul cu Jiul, de vineri, sau o amenda consistenta, suma vehiculata fiind de 5.000 de euro. Dupa toate probabilitatile, tinind cont de criza de atacanti existenta in Copou si de situatia grea din clasament, se va merge pe a doua varianta.
Permisul lui Bilba, ca si anulat
Foarte probabil, si doar in cazul in care ar interveni elemente noi in ancheta, permisul de conducere al fotbalistului va fi anulat de catre judecatori. Instanta va decide si pedeapsa: inchisoare de la sase luni la trei ani sau amenda penala, tinindu-se cont de atitudinea si colaborarea fotbalistului pe timpul anchetei, dar si de alte fapte ale acestuia. Potrivit legii, Bilba va putea da un nou examen pentru permis dupa cel putin un an, si doar cu aprobare speciala. El va trebui sa urmeze din nou cursurile unei scoli de soferi si ar putea sa beneficieze de un nou permis dupa ce va promova examenul de obtinere a permisului auto.
Curăţenie sau amendă!
După ce au fost avertizate repetat să ia seama la gunoaiele care tronează de-a lungul cursurilor de apă şi drumurilor, primăriile din judeţ au început să fie vizitate de comisarii Gărzii de Mediu, controalele lăsându-se cu amenzi de la bun început. Prima autoritate verificată a fost şi prima sancţionată, respectiv Primăria din Tiha Bârgăului, cu 3000 de lei, pentru deşeuri depozitate haotic în apropierea cursurilor de apă. Comisarii de la Mediu au luat-o ieri pe Valea Budacului, urmând să fie acoperite toate localităţile din judeţ, spune comisarul-şef al Gărzii de Mediu, Graţian Morariu. La finalul controlului se speră la un judeţ mai curat, mai ales că acţiunea se suprapune cu sezonul curăţeniei de primăvară.
Primaria, prea saraca pentru saraci
Situatia disperata a celor doi batrâni care dorm de câteva zile pe strada General Dragalina din Craiova, dupa ce proprietarul a vândut casa pe care a obtinut-o prin retrocedare, scoate la iveala neputinta autoritatilor locale, perpetuata de-a lungul anilor, de a avea grija de cetatenii care le-au votat.
Legile retrocedarii fac victime colaterale. Batrâni, copii
si tineri, deopotriva, sunt aruncati in strada pentru ca statul român nu a venit cu solutii coerente de ajutorare a celor care ramân fara un acoperis deasupra capului. Desi au dat liber la restituiri in natura ale caselor nationalizate, masura justa, de altfel, guvernantii au uitat sa prevada si mijloacele de supravietuire a celor afectati de retrocedari sau, daca au facut-o, nu au dus lucrurile pâna la capat. Criza de locuinte, acutizata si de legile retrocedarilor, a determinat guvernul sa vina cu solutii-surogat, gen case ANL, sau, mai rau, sa arunce responsabilitatea in spinarea autoritatilor locale, incapabile la rândul lor sa asigure finantarea necesara construirii de locuinte.
Speranta moare ultima
Ultimele locuinte sociale din Craiova au fost date in folosinta in urma cu patru ani. Construite cu bani de la guvern, acestea s-au adaugat celor ridicate de ANL in cartierul Craiovita Noua pentru tineri, dar s-au dovedit insuficiente pentru miile de craioveni care cereau casa primariei. De fapt, Craiovita Noua este singurul cartier unde au fost construite locuinte noi. Celelalte sunt apartamente insalubre, imprastiate in tot orasul, administrate de Regia de Administrare
a Fondului Locativ din subordinea primariei. Alta zona unde vor aparea locuinte sociale este Potelu, dar aici cele 252 de apartamente sunt inca in constructie. Adunate, apartamentele pentru tineri si cele pentru persoane defavorizate sunt doar câteva sute, in timp
ce numarul solicitantilor creste de la an la an. Numai anul trecut, Primaria Craiova a admis 246 de cereri si a primit 464 de dosare actualizate pentru locuinte ANL, la acestea adaugându-se 1.109 dosare care nu au fost actualizate anul trecut. „O parte dintre acestea pot fi dosare noi, altele sunt vechi de câtiva ani, dar completate anual“, a declarat Carmen Licu, purtatoarea de cuvânt a municipalitatii. Potrivit acesteia, dosarele pe anul in curs mai pot fi actualizate pâna pe 30 aprilie, iar in toamna vor fi adoptate prin hotarâre de consiliul. Pâna atunci, in cazul in care constructorii dau bice si termina vreun apartament la Potelu, persoanele care se vor muta in casa noua vor fi cele de pe lista de anul trecut. „Atunci când depun cererea, solicitantii trebuie sa opteze pentru una dintre cele trei categorii de locuinte pe care le poate oferi primaria: locuintele din fondul locativ aflate in administrarea RAADPFL, care au ramas putine din cauza retrocedarilor, locuinte ANL pentru tineri si cele sociale“, a adaugat Licu.
Nu sunt bani pentru locuinte sociale
In ciuda situatiei dezastruoase, nici unul dintre consilierii locali din Craiova nu a venit pâna in prezent cu vreo propunere de finantare din bugetul local pentru construirea de locuinte sociale. „Pâna acum nu a venit nici unul cu ideea, dar cred ca asta nu este o solutie. Eu am propus pâna acum, dar nu s-a aprobat construirea impreuna cu biserica a unor adaposturi de zi si noapte pe o perioada de cinci - sase luni. Oricum, nu avem nici teren pentru asta, dar poate obtinem de la armata in urma dezafectarii vreunei cazarmi“, a declarat primarul Antonie Solomon. Viceprimarul Sorin Iordache vrea in schimb imposibilul. „Sunt foarte multe cereri si singura solutie este construirea de apartamente noi, dar nu avem bani. Pretul unuia este de doua miliarde de lei“, a spus acesta. Saraca sau nu, primaria este obligata de lege sa faca rost de bani si sa construiasca locuinte pentru persoanele evacuate din casele nationalizate, asa cum este cazul familiei care locuieste pe trotuarul din fata casei de pe strada General Dragalina. Desi Ordonanta de Urgenta 68/2006 a intrat in vigoare inca din septembrie anul trecut, primaria nu a gasit timp si resurse sa prevada in bugetul pe anul in curs bani in acest sens. Potrivit actului normativ, aparut tocmai din nevoia de rezolvare a situatiei chiriasilor evacuati, consiliile locale trebuie sa construiasca „locuinte sociale prin programe de investitii promovate pe plan local“. Pâna acum, primaria nu a respectat legea. In plus
, 20% din locuintele ANL destinate tinerilor trebuie acordate chiriasilor evacuati, ceea ce inseamna ca 50 de apartamente de la Potelu vor ajunge la acestia.
„Evacuati“ la ANL
Evghenia Nicola si sotul ei impreuna cu nepotii si copiii vor continua sa doarma in strada, deoarece au refuzat oferta primariei de a se muta intr-unul din ghetourile din Valea Rosie, numit generic locuinta sociala. „Ne-au dat o camera de câtiva metri patrati, dar nu avem loc in ea“, a spus Evghenia. Primarul Antonie Solomon a declarat ca ei voiau sa se mute in blocurile ANL. „Voi propune comisiei din primarie sa le dea un apartament ANL la Potelu, deoarece este o situatie dificila. Am incercat sa le gasesc o camera la un camin de elevi din Craiova, dar nici un director nu a vrut sa le dea“, a precizat Solomon.
Legile retrocedarii fac victime colaterale. Batrâni, copii
si tineri, deopotriva, sunt aruncati in strada pentru ca statul român nu a venit cu solutii coerente de ajutorare a celor care ramân fara un acoperis deasupra capului. Desi au dat liber la restituiri in natura ale caselor nationalizate, masura justa, de altfel, guvernantii au uitat sa prevada si mijloacele de supravietuire a celor afectati de retrocedari sau, daca au facut-o, nu au dus lucrurile pâna la capat. Criza de locuinte, acutizata si de legile retrocedarilor, a determinat guvernul sa vina cu solutii-surogat, gen case ANL, sau, mai rau, sa arunce responsabilitatea in spinarea autoritatilor locale, incapabile la rândul lor sa asigure finantarea necesara construirii de locuinte.
Speranta moare ultima
Ultimele locuinte sociale din Craiova au fost date in folosinta in urma cu patru ani. Construite cu bani de la guvern, acestea s-au adaugat celor ridicate de ANL in cartierul Craiovita Noua pentru tineri, dar s-au dovedit insuficiente pentru miile de craioveni care cereau casa primariei. De fapt, Craiovita Noua este singurul cartier unde au fost construite locuinte noi. Celelalte sunt apartamente insalubre, imprastiate in tot orasul, administrate de Regia de Administrare
a Fondului Locativ din subordinea primariei. Alta zona unde vor aparea locuinte sociale este Potelu, dar aici cele 252 de apartamente sunt inca in constructie. Adunate, apartamentele pentru tineri si cele pentru persoane defavorizate sunt doar câteva sute, in timp
ce numarul solicitantilor creste de la an la an. Numai anul trecut, Primaria Craiova a admis 246 de cereri si a primit 464 de dosare actualizate pentru locuinte ANL, la acestea adaugându-se 1.109 dosare care nu au fost actualizate anul trecut. „O parte dintre acestea pot fi dosare noi, altele sunt vechi de câtiva ani, dar completate anual“, a declarat Carmen Licu, purtatoarea de cuvânt a municipalitatii. Potrivit acesteia, dosarele pe anul in curs mai pot fi actualizate pâna pe 30 aprilie, iar in toamna vor fi adoptate prin hotarâre de consiliul. Pâna atunci, in cazul in care constructorii dau bice si termina vreun apartament la Potelu, persoanele care se vor muta in casa noua vor fi cele de pe lista de anul trecut. „Atunci când depun cererea, solicitantii trebuie sa opteze pentru una dintre cele trei categorii de locuinte pe care le poate oferi primaria: locuintele din fondul locativ aflate in administrarea RAADPFL, care au ramas putine din cauza retrocedarilor, locuinte ANL pentru tineri si cele sociale“, a adaugat Licu.
Nu sunt bani pentru locuinte sociale
In ciuda situatiei dezastruoase, nici unul dintre consilierii locali din Craiova nu a venit pâna in prezent cu vreo propunere de finantare din bugetul local pentru construirea de locuinte sociale. „Pâna acum nu a venit nici unul cu ideea, dar cred ca asta nu este o solutie. Eu am propus pâna acum, dar nu s-a aprobat construirea impreuna cu biserica a unor adaposturi de zi si noapte pe o perioada de cinci - sase luni. Oricum, nu avem nici teren pentru asta, dar poate obtinem de la armata in urma dezafectarii vreunei cazarmi“, a declarat primarul Antonie Solomon. Viceprimarul Sorin Iordache vrea in schimb imposibilul. „Sunt foarte multe cereri si singura solutie este construirea de apartamente noi, dar nu avem bani. Pretul unuia este de doua miliarde de lei“, a spus acesta. Saraca sau nu, primaria este obligata de lege sa faca rost de bani si sa construiasca locuinte pentru persoanele evacuate din casele nationalizate, asa cum este cazul familiei care locuieste pe trotuarul din fata casei de pe strada General Dragalina. Desi Ordonanta de Urgenta 68/2006 a intrat in vigoare inca din septembrie anul trecut, primaria nu a gasit timp si resurse sa prevada in bugetul pe anul in curs bani in acest sens. Potrivit actului normativ, aparut tocmai din nevoia de rezolvare a situatiei chiriasilor evacuati, consiliile locale trebuie sa construiasca „locuinte sociale prin programe de investitii promovate pe plan local“. Pâna acum, primaria nu a respectat legea. In plus
, 20% din locuintele ANL destinate tinerilor trebuie acordate chiriasilor evacuati, ceea ce inseamna ca 50 de apartamente de la Potelu vor ajunge la acestia.
„Evacuati“ la ANL
Evghenia Nicola si sotul ei impreuna cu nepotii si copiii vor continua sa doarma in strada, deoarece au refuzat oferta primariei de a se muta intr-unul din ghetourile din Valea Rosie, numit generic locuinta sociala. „Ne-au dat o camera de câtiva metri patrati, dar nu avem loc in ea“, a spus Evghenia. Primarul Antonie Solomon a declarat ca ei voiau sa se mute in blocurile ANL. „Voi propune comisiei din primarie sa le dea un apartament ANL la Potelu, deoarece este o situatie dificila. Am incercat sa le gasesc o camera la un camin de elevi din Craiova, dar nici un director nu a vrut sa le dea“, a precizat Solomon.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
